Alegeri, democratie

Semantica politicilor si ascunderea faptelor

2012-01-29T14:07:00.000+02:00

Astazi,de cele mai multe ori in viata publica sunt folosite tendentios, voitsau dinnestiinta, deformat si cu ignoranta si infatuare[1]fata de cetateanul auditor o serie de notiuni deformate tendentios fara averifica semantic[2]si sensurile exacte ale acelor cuvinte. Folosind abil sofismele[3] cu scop precis de a induce in eroare spre elemente neesentiale si derizoriice nu-l mai culpabilizeaza, politicul de astazi a subordonat abuziv celelalteputeri ce ar fi trebuit sa-i fie partenere de management. Multe din acestefenomene tin si de sfera drepturilor noastre generale, fundamentale sauspeciale, particulare iar unele fenomene sunt puternic deformante, uneleretinute si definite si ca infractiuni.

Politicul[4] si politicienii ajunsi iata la rascruce dedrumuri in multe tari ale lumii, se asociaza de cele mai multe ori indetrimentul interesului national - cum ne-a spus noua pe sleau sidirectorul STRATFOR - cu aceste forte carora li se inchina si ploconescexcesiv si, prin abuz si infatuare, cauta insidios[5] a masca sensurile sau efectele faptelor lor cu oaglomerare de “cuvinte argument”asociate cu aceeasi perfidie[6] pe care o insotesc. Scopul vizibil este de a fugi de realitatea sensului faptelorlor deturnand semantica prin sofismepolitice ce deturneaza volitiv-activ notiunile intr-o interpretare voitdeformanta. De aceea voi “abuza” si eu in acest articol desensurile explicative de la subsol ale acestor cuvinte cu scopul de a determinacunosterea imediata si exacta a intelesurilor lor corecte apeland cat se poatede des la DEX, Constitutie sau Codul penal spre exemplu.

Cu siguranta etapaviitoare ne va duce spre o cercetare mai profunda a acestorderapaje extraordinare ale perioadei ce o traim si vor fi concluzionateelemente fezabile de corectie. Omenirea trece acum printr-o sufocare apopulatiei cu aceste politici si guverne iresponsabile si adesea cupractici infractionale care s-au asociat uneori infractional cu oligarhiafinanciara. Cum la nivel mondialmulte din faptele actuale se incearca a se “spala” cu asa zisele drepturi,masluite de acum aproape infantil cum ar fi chiar si dreptul la razboi si dictaturainvingatorului (vezi conflictele armate din ultima suta de ani si nunumai), suntem obligati sa fim foarte atenti si sensibili la definirea valorilormorale si de drept international armonizate cu dreptul nostruconstitutional, traditiile si experienta istorica pentru Romania.

Astazi asistam, aparent neputinciosi prin lipsirea noastra abuziva de Drepturi politice = drepturile de participare ale cetatenilor la conducerea treburilor statului pentru a schimba si corecta politicile potrivit vointeipopulare, la numeroasele derapaje vizibil amplificate din Romania.

Demonstratiile din peste 60 de orase ale Romaniei care tin de peste 16 zile(16 zile sambata 28-ian-2012), in mod voit si insolent, nu sunt receptate deputere si abuzul acesta corelat cu dictatura impusa opozitiei parlamentare conduccatre decizii abusive. Sunt institutii constitutional responsabilizate alestatului roman care devin, prin prefunda lor inactiune si pasivitate, partasela acest genocid.

Benefica si Dumnezeiasca a fost cred iata si interventia locotenentuluiAlexandru Gheorghe in Piata Universitatii pentru a trezi si acest spirit alRESPONSABILITATII INSTITUTIONALE decazut prin abuzuri politice si intimidaretiranica din parte acestor impostori ajunsi vremelnic in cele mai inalte functiide stat.

Sa vedem insa cum se defineste notiunea de DEMOCRATÍE ~i f. 1) Forma de organizare si deconducere politica a societatii, care proclama suveranitatea poporului. 2) Forma de guvernare a statului, bazata pe separatia puterilor si pe votul universal. 3) Stat caruia iieste proprie o astfel de organizare. 4) Metoda de conducere a unui colectiv,care asigura participarea tuturor membrilor la luarea deciziilor importante.[Art. democratia; G.-D. democratiei; Sil. -ti-e] /Démocratie.

Rasturnareavalorilor la care s-a ajuns printr-o deformare voita a semanticii propriilor promisiuni politiceabil clamate ajunse prin sofisme politice in profunda dizarmonie cunecesitatile existentiale ale propriilor cetateni conduce la o deformare si a Democratiei noastre ce iata a devenit usor demogogie,ceea ce se intimpla foarte des astazi si in Europa si nu se mai asiguraposibilitatea - ca si regula - de ada fiecaruia locul care i se cuvine dupa munca, merit, valoare profesionala simorala si a-i garanta puterea de decizie democratica. Instututiile UE sunt dinaceeasi cauza tot mai putin credibile in ceea ce priveste eficientaSCHMBARILOR si, ca urmare a propriilor interese, devin si ele abuzive cu argumentatie„criza” generata insa tocmai de iresponsabilitatea guvernarii lor. Mereu ALTIIsunt vinovatii.

Aceasta deformare excesiva practicata timp de 22 de ani si inRomania de catre toate partidele ce s-au perindat pe la guvernare a dus la odistrugere fara precedent a societatii noastre, a valorilor ei umane prindistrugerea culturii si a educatiei simultan cu distrugereaeconomiei si vanzarea ei pe „doi lei” dar si mai grav prin vanzarea bogatiilorsolului si subsolului lipsindu-ne de drepturile noastre suverane fundamentale ce definesco natiune[7].

Dintre elementeleconstitutive ale natiunii – 1. teritoriu destat, 2. populatia si 3. puterea politica suverana – poate cel mai afectat pentru natiuneanoastra este astazi Teritoriul de stat adicaspatiul geografic alcatuit din sol, subsol, ape precum si din coloanaaeriana de deasupra solului si apelor asupra caruia un stat isi exercitasuveranitatea sa exclusiva si deplinaindiferent ce „musafiri” avem in prezent sau carui „club” sau organizatiene-am afiliat.

Asupra intregului sau teritoriu, statul trebuie sa-siexercita o autoritate manifestata sub cel putin trei aspecte generale ca si unABC de autoritate, FUNDAMENTAL:

A. plenitudine ;

B. exclusivitate;

C. opozabilitatefata de orice alt stat sau persoana de drept public sau privat.

Prin plenitudine intelegem ca Statul isi exercita functiile sale intoata deplinatatea lor pe teritoriul sau (ex.: statul, prin organismele salespecializate, legifereaza, organizeaza si conduce administratia locala,stabileste instantele de judecata, organizeaza si conduce armata, fortele depolitie, serviciile secrete etc.). In ceea ce priveste exclusivitatea, estegeneral admis ca, pe teritoriul sau, statulexercita singur si in modliber intreaga sa autoritate, fiindexclusa asadar, interventia sau amestecul altui stat prin orice forma s-armanifesta ea. Nici UE nu poate sa se amestece in treburile noastre UE nefiindnici federatie si nici confederatie in acest moment al evolutiei sale. NiciNATO, ONU etc. si nici o alta organizatie la care am aderat. Obligarea in a nerespecta angajamentele este data doar de normele clar statuate de acestetratate care nu pot exclude suveranitatea statala ci doar obliga la aplicareaarmonizata a acestor morme asumate prin ratificarea lor de Parlamentsi nu de o persoana sau institutie singulara a statului. Analizati acum incunostinta de cauza cum stau la noi, in acest moment actiunile dictaturiiportocalii vizavi de aceste principii de drept.

Aspectul opozabilitatii este conferit, in primul rand de legitimitatea sirecunoasterea internationala a constituirii unui stat pe un anumit teritoriu.Cu alte cuvinte, un teritoriu poate apartine unui stat doar in mod legitim silegal. Teritoriuleste indivizibil si inalienabil. Prin art. 3 din Constitutie (varianta revizuita) s-aeliminat insa REPETAREA notiunii de indivizibil inmod abuziv deoarece REPETAREA este o INTARIRE a notiunii de indivizibil. Indivizibilitatea este pastrata si definita insa de ARTICOLUL 1Statul roman,aliniatul (1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.Autonomia locala intr-un stat unitar estenumai administrativa si in limitele legii si nu afecteaza teritoriul, in cadrulstatului unitar asa cum estedefinit si prin CONSTITUTIA ROMANIEI.

Retin atentia in mod imperativ asupra art. 54 din Constitutia Romaniei, fidelitatea fata de tara este sacra[8]. Cumeste posibil atunci ca de la cel mai inalt nivel Parlament, Executiv - Guvernsi indeosebi Presedintia Romaniei sa nu avem reactii imediate si SUSTINUTE decatre Puterea Judecatoreasca prin autosesizare daca nu si prinsesizare ferma din parte Societatii Civile si nu numai vizavi de toatederapajele de pana in prezent, de toate tipurile de incalcari flagrante, prinactiuni vizibil asimilate unor fapte infractionale prin care s-au eludatprerogativele constitutionale? Amintesc doar imprumuturile financiareexorbitante care au aruncat Romania intr-o „sclavie” de lunga durfata fara asolicita avizul Parlamentului. Si faptele pot continua cu numeroase alteexemple.

Asistam iata asa cum spuneam, NEPUTINCIOSI, inca, fiindcani s-au furat drepturile cetatenesti si politice. ABUZUL corelat cu TRADAREAfata de tara ce conduce la derularea unui adevarat GENOCID, refuzat a fi vazutde cele trei puteri din Romania si de partidul aflat la guvernare, face caGENOCIDUL declansat sa nu determine Puterea Judecatoreasca SA SEAUTOSESIZEAZA desi avem nivele destule de protejare a statului de drept si anatiunii noastre.

Curtea Constitutionalaa ajuns sa fie prin deciziile sale mai presus de CONSTITUTIE si, in loc caimpreuna cu CSM si Inalta Curte de Casatie si Justitie sa se autosesizeze asupaacestor derapaje inadmisibile ale acestei puteri portocalii, dar si din istoriacelor 22 de ani si asupra celorlalte partide ce s-au perindat pe la guvernaresi au distrus elementele definitoriiale natiunii noastre, prin permisivitatea infractionala a noninterventiei ca si putere distinctasi garanta a democratiei siprincipiilor constitutionale ce ne definesc ca si stat national,suveran si independent, unitar si indivizibil, Puterea Judecatoreasca se face PARTASA LA GENOCID si va trebui curatata dintemelii de cei direct implicati in aceste eroride management si nedreptati comise garantandu-i abia apoi independentasi functionalitatea potrivit separatiei puterilor statului.

Cum va apar acum propunerile locotenentului„excentric” sau „paranoic” definit de actualii lachei ai puterii? Exclud vinasa ca si fapta sanctionabila disciplinar insa atrag atentia asupra faptului canicio schimbare MAJORA de regim politic nu s-a facut fara a forta uneleprevederi ale normelor juridice in vigoare. Faceti comparatia acum curestrictiile privind protestele populatiei ce ar trebui mai intai „aprobate”si de aici „legalitatea” interventiei in forta a jandarmeriei care chipurile artrebui sa restabileasca ordinea „dedrept”.

ACUI DREPT DACA POPULATIA NU MAI POATE SUPORTA ACEASTACLICA?

Lipsa de AUTO-sesizare si intervetie activapentru armonizarea si pastrarea proportionalitatii actului juridic deguvernare si conducere statala de la presedintie pana la administratiacomunelor potrivit acestor notiuni fundamentale si principii de exercitarea puterii executive, corelata cu lipsa de sprijin si armonie cu puterealegislativa, a facut ca in prezent PRINCIPALAVINA sa fie in curtea Puterii Judecatoresti,politizata excesiv si imobilizata de criteriile abile de subordonarepoliticului sau executivului. Fac referire doar la o singura fraza iesita dingura vremelnicului presedinte Traian Basescu: „Indiferent care esterezultatul la Curtea Constitutionala, bani nu exista.”Fraza ce arata modul CLAR de imixtiune a presedintelui in deciziilejudecatoresti prin aceasta declaratie vicleana,vizibil insidioasa ce da PUBLICtonul de nesupunere executivului si politicii pdl. Fapta a devenit notorie casi o CERERE PUBLICA fiind si o AMENINTARE INDIRECTA asupra deciziilor CurtiiConstitutionale. Si ce face Curtea?

Aceste invariabile imixtiuni si infatuareaexcesiva a executivului pentru a desfiinta atat puterea legislativa prin abuzul asumarilor chiar si impotrivaobiectiilor specialistilor de renume ai domeniului (vezi propunerileAsociatiei magistratilor din Romania) conduce tot invariabil la ifractiunea de abuzsi subminarea economei nationale[9]coroborate partial si cu infractiunea de tradare[10] avand in vedereiesirile publice partinitoare ale vremelnicului presedinte Traian Basescu fiepentru Rosia Montana fie pentru alte subiecte sau situatii similareprecum achizitiile publice si nu numai. Infractiunea trebuie insa documentata si doveditade parchet (deja subordonatierarhic) ceeace intra in atributiunile Puterii Judecatorestiasupra careia se fac iata presiuni de subordonare administrativa, structurala sidecizionala pentru a o determina iminent spre un comportament paralizant, politizatsi de subordonare catre executivul de cel mai inalt nivel.

Cu siguranta insa putem vorbi extinctiv detradare[11] in sensul semanticfata de notiune dar si ca juramant de credinta ca si functionar public prevazutde Legeanr.115/1999 privind responsabilitatea ministeriala careinca din Art. 1 mentioneaza: Guvernul, inintregul sau, si fiecare dintre membrii acestuia sunt obligati sa isiindeplineasca mandatul cu respectarea Constitutiei si alegilor tarii ... iar la art.7 se mentioneaza: aliniatul (1) Intra subincidenta prezentei legi faptele savarsite de membrii Guvernului inexercitiul functiei lor si care, potrivit legii penale, constituieinfractiuni.

Am facut aceste trimiteri semantice sijuridice pentru a atrage atentia in primul rand CETATENILOR asupra NECESITATIIverificarii PERMANENTE si cu foarte mare atentie a declaratiilor la iesirilepublice ale reprezentantilor natiunii aflati in functiune in una din cele treiputeri, ale partidelor politice sau organizatiilor reprezentative civile darmai ales asupra FAPTELOR LOR care in prezent vedem cum conduc iata catre unveritabil GENOCID[12] mai alesdaca ne referim la efectele “reformelor”distructive PRIN ASUMAREA RASPUNDERII asupra pensionarilor, mamelor, copiilor,cetatenilor aflati in nevoie fie cu dizabilitati fie ca si lipsuriexistentiale, profesorilor si oricarei alte profesiuni luate fiecare pe rand incolimator.

Observati ca sunt indeplinite cerinteleinfractionale potrivit definitiei din Condul penal de supunerea colectivitatii ori grupului la conditii de existenta sau tratament de naturasa duca la distrugere fizica si,extictiv, si la distrugerea intelectuala, educationala, morala privitor chiarsi la drepturile politice departicipare ale cetatenilor la conducerea treburilor statuluifapte ce submineaza profund statul de drept si democratia constitutionala.

CARECREDETI CA AR FI SOLUTIILE VIABILE PENTRU REVENIREA LA NORMALITATE?

EUCRED CA AR FI:

1. AUTOSESIZAREAputerilor statului, fiecare pe palierul ei demonstrand imediat derobarea fatade aceste derapaje si actiunea lor ferma si CONCERTATA de eliminare imediata adisfunctionalitatilor de management inclusiv prin plangeri penale sau civile incaz de insolventa corectiva civica si normala pentru a nu se ajunge in final la exprimarea vointei populare prinforme violente. Interesanta cred ca este si propunerea locotenentuluiAlexandru Gheorghe daca este citita cu atentie chiar in Comunicatul voitdefaimator al MApN daca avem dorinta reala de corectare a derapajelor. In locsa exagereze tendintele de inculpare si arestare la adresa onorabiluluilocotenent ar trebui indreptat efortul MApN catre cei care au generat acestederapaje insuportabile pentru intregul nostru popor. Cum insa la conducereaMApN se afla unul din indivizii ce s-au catarat pe scara ierarhica in modpolitic servil, locotenentul nu a dat decat SEMNALUL de SESIZARE pentru cei indrept si masei de militari ce au jurat credinta tariisi nu clicii actuale aflata vremelnic la putere.

2. Nu sunt de neglijat niciactiunile penale sau civile in nume propriu ale celor alesi UNINIMINAL si caretrebuie sa-si exercite mandatul cu fermitate privind apararea legalitatii siordinii constitutionale. In afara de Tusa Adriana - Diana,in calitate de deputat ales in Colegiul Uninominal Nr. 1 Brailacare a facut plangere penala impotriva faptuitorilor BOCEMIL si OPREA GABRIEL pentru spre exemplu savarsirea infractiuniide prezentare, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului cu privire laactivitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unorfapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, fapta savarsita incalitate de membru al Guvernului, in exercitiul functiunii, infractiuneprevazuta si pedepsita de art. 8, alin 1, lit b din Legea nr.115 din28 iunie 1999 privind responsabilitatea ministeriala nucunosc, eu cel putin, vreo alta plangere penala sau civila formultata de vreunparlamentar deputat sau senator vizavi de abuzul asumarii raspunderii inparlament a unor legi de interes general sau derapajelor de management statalale executuvului. Si din partea altor lideri, inclusiv din societatea civila,rare sunt actiunile coercitive si depreventie. Afirm acest lucru fiindca personal am cauta sa vad cine si cums-a manifestat ferm, preventiv si descurajator, cu plangere injustitie, pentru a anihila si a combate aceste derapaje viitoare. SCMD adeclansat actiunea VAL DE PLANGERI PENALE. Oare SCMD stie concret astazi cateplangeri efective sunt activate pana in prezent? Ale mele spre exemplu, in numepropriu, sunt oare cunoscute si luata in considerare? Ele sunt o formademocratica depreventie prin apel la Puterea Judecatoreasca pentrudescurajare si corectarea acestor derapaje inaintede a se ajunge la violentele stradale sau la un razboi civil. Unde este oare siVALUL DE PLANGERI ALE SOCIATATII CIVILE? Cand se va trezi ca sa apere statul dedrept prin sesizarile sale?

3. In caz de esec a primelor douasolutii nu ne mai ramane decat actiunea ferma a populatiei pina lacorectarea definitiva a acestor derapaje indiferent pe cine vor desemnarevolutionarii sa preia puterea si sa o exercita in numele cetatenilorRomaniei. Cu risculde a avea alegeri in fiecare an sau semestru. Votulpopular este singura forma constitutionala de schimbare pasnica a puteriidecazute in fata asteptarile alegatorilor si tuturor cetatenilor Romaniei.Puterea se teme iata de aceste alegeri anticipate.

Cum insa, asa cum preciza si domnul VictorAlistar, presedinte Transparency International Romania, sunt clare tendintelede santajare a Puterii Judecatoresti prin diferite metode. Ele trebuie asprusanctionate pentru asigurareaseparatiei reale a Puterilor Statului si asta in primul rand prin reactia lor de echilibru siproportionalitate venita din partea acestor Puteri si abiaapoi princompensare de catre sociatatea civila si populatia afectata.

Razboiul, fie el si civil, are INTOTDEAUNAlaturile sale de derapaje si „insuccesuri” condamnabile chiar daca se admite „legitimitatea”lui. Reprezinta insa si RAZBOIUL o ultima alternativa de proportionalitatein nevoia de restabilire a normalitatii statale democratice. Va implorPREVENITI-L inainte de a fi prea tarziu.

Custima profunda pentru minunatul popor roman din care fac parte, inginerelectronica si telecomunicatii miltare cu studii superioare de lunga durata (6ani), licentiat in stiinte militare de comanda si stat major si economist (5ani) licentiat in management-marketing in afacerile economice internationale,membru al SCMD filiala Galati,

Lt.col. in retragere

Ioan CEPALIGA

[1] DEX ’98 A SE INFATUÁ mă ~éz intranz.A deveni foarte fudul; a se crede om superior; a se umfla în pene; a seîngâmfa; a se împăuna; a se înfumura. /Infauter

[2] DEX ’98 SEMÁNTIC, -Ă, semantici, -ce, s. f., adj. I. S. f. 1.Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studierea sensurilor cuvintelor și a evoluției acestor sensuri;semasiologie, semantism. 2. (Log.) Teoria interpretării unui anumitsistem formalizat prin alt sistem formalizat. II. Adj. Care ține de semantică (I 1),care se referă la sensurile cuvintelor; semasiologic. – Din fr. sémantique.

[3] DEX ’98 SOFÍSM, sofisme,s. n. Silogism sau raționamentcorect din punct de vedere formal, dar greșit din punct de vedere al conținutului (fiind bazat peun echivoc, pe utilizarea aspectelor neesențiale ale fenomenelor etc.), adesea folosit pentrua induce în eroare; p. gener.argument, afirmațieetc. false. – Din fr. sophisme, lat. sophisma.

[4] DEX ’98 POLÍTIC, -Ă, politici,-ce, s. f., adj. I. S. f. 1. Știința și practica de guvernare aunui stat; sferă de activitate social-istorică ce cuprinde relațiile, orientările și manifestările care aparîntre partide, între categorii șigrupuri sociale, între popoare etc. în legătură cu promovarea intereselor lor,în lupta pentru putere etc.; orientare, activitate, acțiune a unui partid, a unorgrupuri sociale, a puterii de stat etc. în domeniul conducerii treburilorinterne și externe;ideologie care reflectă această orientare, activitate, acțiune. ◊ Expr. A facepolitică = a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilorstatului. 2. Tactică, comportare (abilă) folosită de cineva pentruatingerea unui scop. II. Adj. 1. Care aparține politicii (I),care se referă la politică, de politică; politicesc¹. ◊ Drepturipolitice = drepturile de participare a cetățenilor la conducerea treburilor statului. Nivelpolitic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală;orientare justă în astfel de probleme. Om politic (și, înv., substantivat, m.)= persoană care are un rol important în activitatea politică, care își desfășoară activitateaprincipală în domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat, n.) Aspect,element politic (II 1), viațăpolitică. 2. Care are sau care exprimă o comportare abilă; dibaci, șiret. – Din lat. politicus,ngr. politikós, fr. politique.

[5] DEX ’98 INSIDIÓS, -OÁSĂ, insidioși, -oase,adj. Care caută să înșele;înșelător, viclean, perfid, șiret.[Pr.: -di-os] – Din fr. insidieux.Sinonim cu PERFÍD ~dă (~zi, ~de)1) (despre persoane) Care, sub masca aparent binevoitoare, ascundegânduri dușmănoase; care înșală încrederea cuivatrădându-l; viclean; insidios. 2) (despre fenomene, acțiuni, lucruri etc.)Care este periculos, fără să pară astfel. /Perfide

[6] DEX ’98 PERFÍD ~dă (~zi, ~de) 1) (desprepersoane) Care, sub masca aparent binevoitoare, ascunde gânduri dușmănoase; care înșală încrederea cuivatrădându-l; viclean; insidios. 2) (despre fenomene, acțiuni, lucruri etc.)Care este periculos, fără să pară astfel. /perfide

[7] DEX ’98 NAȚIÚNE, națiuni,s. f. Comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu,de viață economică și de factură psihică, carese manifestă în particularitățispecifice ale culturii naționaleși în conștiința originii și a sorții comune. [Pr.: -ți-u-][Var.: (înv.) náțies. f.] – Din lat. natio, -onis, it. nazione, fr. nation,rus. națiia.

[8] CONSTITUTIA ROMANIEI CAPITOLUL III Îndatoririlefundamentale ARTICOLUL 54 Fidelitatea fată de ţară (1) Fidelitateafaţă de ţară este sacră. (2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţiipublice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă aobligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut delege.

[9] CODUL PENALArt. 165 Subminarea economiei naţionale Fapta de a folosi o unitate dincele la care se referă art. 145 (Public Prin termenul public seînţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice,instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea,folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interespublic, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interespublic), ori de a împiedica activitatea normală a acesteia, dacă fapta estede natură să submineze economia naţională, se pedepseşte cu închisoare dela 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă fapta prevăzută înalineatul precedent a produs pagube importante economiei naţionale,pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şiinterzicerea unor drepturi.

[10] CODUL PENALArt. 155 Trădarea Fapta cetăţeanului român sau a persoanei fărăcetăţenie, domiciliată pe teritoriul statului român, de a intra în legăturăcu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, înscopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sauindependenţa statului, prin acţiuni de provocare de război contra ţării saude înlesnire a ocupaţiei militare străine, ori de subminare economică saupolitică a statului, ori de aservire faţă de o putere străină, sau deajutare a unei puteri străine pentru desfăşurarea unei activităţi duşmănoaseîmpotriva siguranţei statului, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cuînchisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

[11] DEX ’98 TRĂDÁ, trădez,vb. I. 1. Tranz. A înșelaîn mod voit șiperfid încrederea cuiva, săvârșindacte care îi sunt potrivnice, pactizând cu dușmanul etc. ♦ A fi neloial față de cineva sau de ceva. ♦A se abate de la o linie de conduită, a dovedi inconsecvență față de o acțiune, de o idee etc. ♦ Acomite o infidelitate în dragoste sau în căsnicie; a înșela. 2. Tranz.(Despre facultățifizice sau psihice) A nu mai funcționa(bine), cauzând dificultăți.Memoria îl trădează. 3. Tranz. și refl. A (se) da pe față; a (se) da de gol. – Dinlat. tradere.

[12] DEX ’98 GENOCÍD, genocide, s. n. infracțiune săvârșită în scopul de a distrugedeliberat și sistematic, în întregime sau în parte, o colectivitate sau ungrup național,rasial, etnic sau politic [Pl. și genociduri] – Din fr. génocide. Iar in CODULPENAL Art. 357 - Genocidulla punctul c) supunerea colectivităţii ori grupului lacondiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugere fizică;se pedepseste cu detentiune pe viatã sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani siinterzicerea unor drepturi.

Poezii din strada. Asteptam comentariile celor 3 din fruntea statului (Basescu, Boc, Udrea)

2012-01-25T18:36:00.001+02:00

Viermele si ciumpalacul

Dupa ani de suferinta
Si cu frica stransa-n oase,
Viermele si ciumpalacul
Au scos capul de prin case
Profitand ca mult-hulitul
Ce se credea lup de mare
A facut iarasi o gafa
Dand cu bata in salvare .
Si-ntr-o seara friguroasa
Plini de ura si de draci
Au iesit sa protesteze
Mii de viermi si ciumpalaci
De atunci in seara-aceea
Cu steagul si cu talanga
Viermii si cu ciumpalacii
Nu cedeaza, o tin langa .
Opozitia exulta,
Furioasa ca un leu,
Profitand ca ciumpalacii
Le-au pus mingea la fileu .
La Guvern vreo patru zile
O tacere de mormant,
Stau ascunsi pe sub birouri
Si nu scot niciun cuvant .
Cand vazu ca bolovanii
Si cu focul s-au oprit
Ala-micu-nvinse frica
Si s-a pus pe turuit :
Fratilor, iubitilor
Viermilor si ciumpalaci
Daca nu mai protestati
Va dam circ, va dam colaci
Si daca ne intelegem
Eu degraba am plecat
Sa transmit doleanta voastra
Prea-nteleptului pirat .
Cand vazu ca bate campii
Mai multi viermi si ciumpalaci
Le-au urat zile putine
Si i-au dat la mii de draci .
N-apuca sa mai vorbeasca
De frica tacu chitic
Cum tipau toti ciumpalacii
Se facuse si mai mic .
Dupa toata tevatura
Sunt si unii care rad
La butoiul plin cu miere
Cica ei ar fi la rand .
Iar la Cotroceni, lumina
Palpaie ca lumanarea,
La ferestre, cucuvaia,
Tipa :- Vreau si eu schimbarea !
Doar piratul plange-ntruna
Si da iama prin pahare
Whisky-ul tare-i tine trena
Cand la cap, cand la picioare .
Suparat nevoie mare,
Fiind invins fara apel,
Lupul fioros, mirare,
N-a ajuns decat un miel .
Asta este soarta celor
Ce se cred etern carmaci
Cateodata ajung ,, hrana"
Pentru viermi si ciumpalaci .
Si macar de-ar intelege
Ca puterea da de dracul
Cand isi dau frateste mana
Viermele si ciumpalacul .

Tarape ulita

de Mihnea Columbeanu la 24 ianuarie 2012 la 23:02

"A-nceputde ieri să cadă

cîte-unboc, acum a stat.

Piaţa s-amai răzbunat

pe guvern,dar tot grămadă

-ipe-nserat.

Nu eUdrea, dar e bine –

şiBaconschi-i foarte bun.

Ne-am mailiniştit acum,

darnăvalnic vuiet vine

de pedrum.

Sîntstudenţi, sînt şi suporteri,

chiar şibabe vezi scandînd.

Bugetari,oameni de rînd.

Subpancarte vezi reporteri

înjurînd.

Ba serăscolesc şi cîinii

maidanezi,şi sar la ei.

Sus pegarduri sînt femei.

Urlă caturbaţi bătrînii,

parcă-szmei.

„Ce-i pedrum atîta gură?“

– „Nu-inimic, nişte şpăgari.

I-asuprescpe bugetari.

Ca să fiedictatură,

pe caimari.“

Unii-l iaupe Boc la ştangă,

că e slugaCelui Beat.

Îl trimitsă bea pişat:

„Du-te,bă, şi fă-te mangă

la Palat!“

Eldegrabă-n jur chiteşte

altministru jos să dea.

Dar decine să se ia?

De Elenanu-ndrăzneşte,

că-ibelea!

„Uită-tela ăsta, frate,

cumse-agaţă el de post!

Nu e miccît e de prost.

Şi-a găsitsub cinci mandate

adăpost!“

Au un nodîn gît piticii,

uite-aşa,fără motiv.

Se simtvinovaţi fictiv.

Dar aici emîna fricii

de Beţiv.

Pîn’ laurmă îşi adună

vitejiadin chiloţi:

„Sîntem unpartid de hoţi.

Nu ne-osmulge vijelia

chiar petoţi!“

Şi tîrîşse-nfăţişează

lapiciorul Celui Chel.

E puţinscăpat pe el,

dar îndurăşi bravează,

copăcel.

„Vrei săbei?“ – „Mersi, stăpîne,

nu-ndrăznescsă deranjez.

Mulţumesc,nici să fumez.“

– „Ia unfum de-aici, bătrîne.

Mădistrez!

Şi apoi,nu-i asta viaţă?

Guvernareamerge şnur.

Ce plăcerisă-mi mai procur?

Ne doarepe noi de Piaţă

drept încur.

Opoziţia emoartă.

Demonstranţii-nstradă gem.

Eu deoameni nu mă tem.

Vreapulimea altă soartă?

Hai săbem!“

Pare veselMarinarul.

Dar însuflet – numai scrum.

„Ăsta m-alăsat în drum.

Îi dau unacu paharul.

Chiaracum.

Ce să fac?Anticipate?

Şi unde-lîngrop pe Boc?

Sau maibine fac un joc?

Să lecomasăm pe toate,

la unloc!“

Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR - solidara cu miscarile de protest ale cetatenilor

2012-01-18T22:32:00.001+02:00

Buna seara,

Profund ingrijorata de situatia incendiara din ROMANIA, Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR se declara solidara cu revendicarile dumneavoastra si se delimiteaza ferm de violentele care paraziteaza demonstatiile pasnice si pe care le considera inscenari organizarte, tolerate sau induse de actuata putere.

In consecinta, USSCFR, considerandu-se parte organica a societatii romanesti, sustine si incurajaza miscarile de protest ale cetatenilor romani ajunsi in pragul disperarii, dar dezaproba orice forma de violenta.

Cu drag, cu stima si respect,

Presedinte Denisa POPOVICI
undsindcfr@yahoo.com

Strategia PDL pentru calmarea protestelor anti-Băsescu

2012-01-18T17:39:00.000+02:00

Puterea a renunțat la planul de a reprima în forță manifestația anti-Băsescu din Piața Universității. Evaluările serviciilor secrete care au confirmat larga susținere populară pentru demiterea lui Băsescu și Boc au obligat strategii de la Cotroceni să treacă la planul B. Acesta este axat pe trei direcții: discreditarea manifestanților; fragmentarea protestului; epuizarea protestatarilor și stingerea pe cale naturală a fenomenului.

Manevre pentru discreditarea manifestanților

Pentru discreditarea manifestanților și delegitimarea protestului s-au folosit atât mesaje directe, cât și ale presei portocalii.

Lideri PDL cu oarecare popularitate (Pinalti, Prigoană) sau parlamentari (Cotoi-Crevasă, Daniela Dumitru) au lansat jigniri la adresa mitingiștilor, dar și chemări la dialog(!). Ideea era să se minimizeze importanța protestului, dar să se prezinte PDL ca o forță politică responsabilă, preocupată de calmarea ”străzii”.
România Liberă a identificat un huligan care spune ” vrem să-l răsturnăm pe Băsescu ca să luăm certificate de revoluționar”.
Adevărul analizează ”speciile” de protestatari, adică face o trimitere spre regnul animal, la fel ca Urban și viermii săi.
Hotnews și Evenimentul Zilei contabilizează numărul arestaților și insistă pe aspectele violente ale mitingului.

Fragmentarea protestului

Puterea a început să infiltreze susținători printre protestatari, cu două mesaje cheie: ”Nu vrem politizare/toată clasa politică e la fel” și ”Nu avem pe cine pune în loc”. Mesajele sunt preluate și de presa aservită regimului. Vlad Mixich, în Hotnews, vizează segmentul intelectualilor anti-Băsescu, cultivat de multă vreme de presa cameleon (afișează poziții anti-Băsescu/anti-corupție/anti-sistem, dar doar de fațadă, pentru a se activa cu mesaje cheie în momentele critice pentru regim). ”România la care visez e una fără culoare politică”, scrie Mixich, un vajnic propagandist al echipei Macovei- Tapalagă. EvZ atacă liderii PSD/PNL care au venit la miting. În presa portocalie se vorbește de confiscarea revoluției de către partide. Facebook-ul este plin de mesaje ale unor postaci care susțin că ”dacă prin absurd avem anticipate, pe cine punem în loc?”. Fragmentarea presupune:

Îndepărtarea intelectualilor de la proteste, prin identificarea și prezentarea exagerată a unor elemente marginale din mulțime, în presa Puterii.
Separarea protestatarilor de forțele politice care ar putea oferi ”ceva de pus în loc” și ar aduce un plus de manifestanți în Piață. Pentru asta se vor folosi atât propagandiști de studio (Ion Cristoiu îi reproșa lui Antonescu pripeala), cât și activiști infiltrați printre manifestanți.
Respingerea sindicatelor de către aceeași activiști infiltrați în piață, dar și presiuni la nivelul liderilor sindicali, șantajați cu dosare etc. ca să nu sprijine oficial protestul. Idem cu așa zișii reprezentanți ai societății civile.
Cumpărarea/amenințarea artiștilor care ar fi putut să vină în Piață, ca în 1990, pentru a menține atmosfera și a coagula mulțimile.

Epuizarea protestatarilor

Puterea caută o soluție pentru a-l readuce pe Raed Arafat la Ministerul Sănătății, demonstrând astfel că a rezolvat situația care a declanșat conflictul. De altfel, propagandiștii regimului au circumscris protestele doar la situația din Sănătate.
Traian Băsescu va lansa un mesaj de genul: m-am implicat prea mult, sperând să ajut, am tăcut în aceste zile ca să ascult societatea. Mi s-a dat o lecție! De acum, întâi voi explica reformele, apoi le voi aplica, doar cu sprijin popular etc.
În Piață, dar și în societate vor fi lansate mesaje de tip ”aștia sunt românii, nu reușesc să facă nimic până la capăt”, ”nimănui nu-i pasă, noi stăm degeaba aici”, ”politicienii nu au soluții”, ”ne vedem la vot”, ”suntem prea puțini ca să contăm”, iar pe măsură ce numărul participanților scade, Puterea va începe să pretindă din nou că are sprijin popular, prin sondaje falsificate.

Primim de la manifestantii de la Piata Universitatii

2012-01-17T12:18:00.001+02:00

În data de 17 ianuarie 2012, 10:41, lesu ionel a scris:

        Va rog... daca se poate si doriti.. sa postati aceste informatii, intrucat eu am fost lovit foarte rau de catre jandarmi, doar pentru faptul ca am sesizat ca... "niste" indivizi imbracati in civil au patruns in randurile manifestantilor inarmati cu pietre, petarde, etc.(special pentru a creia DIVERSIUNE ) dar cand au venit sa-l verifice pe unul dintre ei... acestia s-au salutat !... NO COMMENT !
        Dupa care am fost lovit cu brutalitate... si numai interventia celor din jur a facut ca eu... sa nu mai fiu maltrat.
    Pacat. Am facut parte din primul grup revolutionar aparut in premiera mondiala pe un post de televiziune in Decembrie 1989, acum, impreuna cu foarte multi revolutionari.., am declansat aceste proteste... si promitem ca nu ne vom opri... decat atunci cand vom fi impuscati.
    ,,Dumnezeu..." va fi alaturi de noi !
    ... si vom obtine indepartarea de la aceasta guvernare a tuturor celor care au gresit in mod intentionat la subminarea economiei de stat (Basescu + Boc) si au participat la umilirea pensionarilor, la umilirea revolutionarilor, la umilirea prietenilor - colegilor - vecinilor nostri care inca mai lucreaza la asa-zisul stat, la umilirea intregului popor roman.
    Se pare ca acest "organ" jandarmeria romana trebuie desfiintat, intrucat a devenit o forta extrem de agresiva folosita de putere. Nu este o forta de protectie... asa cum tot incearca sa ne minta sefi acestora. Acestia va trebui sa raspunda de diversiunea creiata, de opresiunea.., agresiunea declansata in mod intentionat impotriva manifestantilor.
                                           tel. de contact : 0726.938.011.
de a ceea.. va rog dragii mei, sa transmiteti mai departe tuturor, ca sa se vada ca in ROMANIA.. poporul plange !... datorita acestei guvernari.. si sa iesiti cu toti in strada cat mai repede cu putinta. Acesta este mesajul meu.
                                                                                           Multumesc!

LESU IONEL

RĂSTURNAȚI-I!

2012-01-17T12:04:00.000+02:00

Răsturnați-i!

Cutoată răspunderea de a-mi asuma întreaga vină de incitare la răscoală, facacest apel către toți cei care au demonstrat ieri în întreaga țară:

Răsturnați-i!

Pentrucă, iată: la ora 10 a zilei de 15 ianuarie- oră la care,în ciuda marii sărbători pe care o trăim astăzi, mă văd nevoit să aștern acesterânduri de întristare și dezamăgire națională - nici președintele țării niciprimul lui ministru nu au dat vreun semn prin care să răspundă sau măcar săarate că-și dau seama de gravitatea celor demonstrate ieri la meetingulneautorizat din Capitală. Cel care, spre deosebire de celelate orașe undecetățenii s-au manifestat în consens, s-a soldat și cu acte de violență, iarjandarmii puși în slujba lăcrimosului președinte au folosit gaze lacrimogene.

Singurulsemn că cineva a luat act de ieșirea dramatică a cetățenilor - catalogați drept„neautorizați”, ca și cum lozincile lor, preluate din decembrie 1989, ar fifost mai autorizate atunci decât ar putea fi ei astăzi - este declarația făcutăde PDL prin purtătorul său de cuvânt, în legătură cu pregătirea altei legi. Cași cum aparatul de emanat legi al partidului de guvernământ ne-ar interesa acum; și nu celălalt: Cel de votat legi antinaționale princare acest partid și-a consacratguvernarea.

Dar,dacă răspunsul față de adâncile nemulțumiri populare care s-au manifestatfăcând pentru prima dată să răsune în Piața Universității toate lozincile deacum două decenii, este dat în numele personalității abstracte a unui partid șinu de persoanele concret-responsabile ale unei guvernări, atunci și apelul meuse adresează în primul rând chiar acestui partid, ca entitate colectivă ce nupoate fi acuzată în ansamblul ei, ca mod de asociere civică angajată sărespecte o anumită morală. Și, cu același angajament de a-mi asuma întreagarăspundere de incitare la o răscoală interioară în Partidul Democrat Liberal,mă adresez membrilor lui onești și care mai cred încă în idea de bine alnațiunii, să-și răstoarne conducătorii care le-au adus oprobiul național șisă-și așeze partidul pe calea cea dreaptă a servirii țării.

Deci,voi, în primul rând voi, membri onești ai PDL, răsturnați-i!... Aveți demnitatea de a-i răsturna pe cei care, înnumele vostru batjocoresc legislația țării, în numele vostru vor schimbări caresă le transforme guvernarea în dictatură, în numele vostru și în spatele vostru– pentru că, iată: ei nu mai vin direct să răspundă - au adus populația înpragul răscoalei. Răsturnați-i pe cei care de multă vreme nu vă mai fac vreunbine nici vouă, tot așa cum fac rău aproape întregii populații a țării!

Iar,de la membrii partidului prin care s-a dat nerușinatul răspuns, acest apel se lărgește către toți cei care pot răsturnao guvernare ce i-a nedreptățit și continuă să-i nedreptățească în deplinănepăsare pentru reacțiile pe care le-ar putea trezi:

Răsturnaţi-i!Pentru că acești guvernanți, conștient sau inconștient, ne împing înapoi, sprece am crezut că abolim acum două decenii!... Conștienți sau inconștienți, eifac totul pentru ca populația să se convingă că a apucat-o pe o cale mai readecât cea de care s-a lepădat strigând lozincile pe care și le-a reamintitaseară.

Și, astfel,ferească Dumnezeu, s-ar putea să cădem înapoi, într-o dictatură ilogică, așa cumtot mai ilogice sunt actele prezidențiale.

Răsturnați-i,oameni buni, pe acești policieni improvizați prin corupție și ilegalitate, darajunși la o crimă mult mai mare: Aceea de a convinge populația că a luptat saua sperat în zadar și a o aduce la actul disperat de a dori mai degrabăvremurile dinainte.

Acesta esteactul diavolesc de care eu îi acuz: De a se fi pus în mod conștient sauinconștient în slujba unui soi de KGB care îndeamnă și incită la răspândireaconvingerii că era mai bine înainte. Sunt oameni care fac atâta răuprezentului, încât am tot dreptul să-i acuz de a se fi pus în slujba unora caremanipulează conștiința colectivă spreîntoarcerea la formele odioase ale trecutului.

Să spunem,oameni buni „Ferească Dumnezeu de așaceva!” și să ne descotorosim de guvernarea care conduce spre acest pericolnațional. De câtăva vreme, circulă pe internet o vorbă care se face tot mairăspândită: „Votul - mai puternic decât glonțul”. Manifestările din toată țara,care au culminat cu cea din seara de ieri la București, sunt cea mai clarădemonstrație a nevoii inexorabile de alegeri anticipate. Într-o democrațieadevărată, temeiul lor ar fi dus de la sine la demisia guvernului. Dar nesimțireacelor care la noi nu respectă un asemenea deziderat și se cramponează deputere, nu are voie să ne învingă.

Răsturnați-i, tocmai în scopul alegeriloranticipate!

Trebuie săperseverăm în continuare impunându-le.

Corneliu LEU

MIC GHID AL DEMONSTRANTULUI SPONTAN

2012-01-17T10:39:00.002+02:00

1) Numergeti singur la demonstratie. Daca nu aveti cu cine sa mergeti, de cumajungeti acolo, faceti cunostinta cu cei din jur. Numele mic este suficient.

2) Retineti numelecelor din jur. Acest lucru va da un sentiment justificat de forta agrupului.

3) Fotografiati,la randul dumneavoastra, pe oricine vafotografiaza. Faceti acest lucru cat mai vizibil pentru cel fotografiat dedumneavoastra. In majoritatea cazurilor, va disparea imediat ce vede ce-ifaceti.

4) Relatatifrecvent, pe telefon sau internet, ce vi se intampla, chiar dacaevenimentele nu vi se par memorabile. Relatati ceea ce vedeti, nu ceea ceauziti de la altii. Faceti eforturi ca fortele "de ordine" sa vada caactivitatea lor este documentata de protestatari.

5) Daca sunteti interpelat direct de un agent "de ordine", inainte deorice, inclusiv inainte de a va prezenta sau de a raspunde la interpelare,determinati-l sa se identifice cu numelesi alte date de identificare. Daca intervine al doilea, faceti acelasilucru. Nu interactionati cu politisti sau jandarmi, ori civili care nu seidentifica personal, nu cu functia sau gradul. Retineti-i numele. Eventual,inregistrati interpelarea. Daca refuza sa se identifice, refuzati orice contactverbal cu acesta. "Nu discut cu anonimii!" Veti constata ca, inmajoritatea situatiilor, veti fi lasat/lasata imediat in pace.

6) Alegeti-va unmotiv pentru care va aflati acolo. Sau o lozinca. Sau un obiect alprotestului. Comunicati acest motiv celor din jur, fara sa va asteptati caacestia sa adere imediat la obiectivul dumneavoastra. Acceptati ca ceilalti saaiba alte obiective, lozinci sau teme de protest. Nu intrati in contradictie cunimeni ca motivul dumneavoastra este mai temeinic decat al celuilalt. Eventual,propuneti scandarea lozincii celuilalt, apoi a dumneavoastra.

7) Refuzati orice discutiecu fortele de ordine privind motivul prezentei dumneavoastra la demonstratie.Nu este treaba lor! Daca va intreaba despreorganizarea manifestatiei, nu trebuie sa stiti nimic, atata vreme cat aveti opornire spontana sa fiti acolo.

8) Nu este treaba dumneavoastra sa stiti dacademonstratia este sau nu autorizata. Dumneavoastra aderati la idei, nu laactivitati ale primariei sau prefecturii.

Hari Bucur-Marcu

LEGE privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate

2012-01-14T23:27:00.001+02:00

La 28 decembrie 2010 a fost lansat în dezbatere publică, pentru 30 de zile, proiectul de Lege privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate (în conformitate cu Legea nr. 53/2003 privind transparenţa decizională).
Ministerul Afacerilor Externe a lansat proiectul de lege în dezbatere publică pentru stimularea participării active a cetăţenilor în procesul de elaborare a actelor normative.
Reprezentanţii diasporei române, societatea civilă, experţii, ONG-urile, reprezentanţii mass-media au putut să-şi aducă astfel o contribuţie constructivă la acest proiect.
Reacţiile primite au fost preponderent pozitive. Reprezentanţii diasporei au mulţumit pentru această iniţiativă oportună. De exemplu, aceştia îşi arătau încântarea pentru faptul că nu vor mai fi nevoiţi să parcurgă distanţe mari pentru a-şi exercita un drept fundamental.
MAE a dorit să genereze un spirit de lucru constructiv, în interesul alegătorilor români din afara graniţelor şi să evidenţieze că procesul pentru elaborarea proiectului de lege a reprezentat un efort interinstituţional, Ministerul Afacerilor Externe colaborând cu Autoritatea Electorala Permanentă şi cu Ministerul Administraţiei şi Internelor.

                                                                     PROIECT

                                                    PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR                                                                     SENATUL
                                                                      LEGE
privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu
domiciliul sau reşedinţa în străinătate

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art.1. - Prezenta lege reglementează exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot
la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului, alegerile pentru Preşedintele României
şi alegerile pentru Parlamentul European de către alegătorii români care au domiciliul sau
reşedinţa în străinătate.
Art. 2. - (1) Votarea prin corespondenţă se realizează prin expedierea buletinului de
vot, prin intermediul serviciilor poştale, către birourile electorale ale secţiilor de votare
organizate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare din circumscripţiile consulare la care
alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate sunt arondaţi.
(2) În sensul prezentei legi, prin alegător român cu domiciliu în străinătate se
înţelege persoana care are cetăţenie română, drept de vot conform legislaţiei române, locuinţă
statornică sau principală în străinătate, în conformitate cu prevederile legislaţiei statului
respectiv şi deţine act de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în străinătate.
(3) În sensul prezentei legi, prin alegător român cu reşedinţa în străinătate se
înţelege persoana care are cetăţenie română, drept de vot conform legislaţiei române, deţine
act de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în România şi prezintă un act
doveditor al reşedinţei în străinătate.2
Art. 3. – (1) Alegătorul român care are domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi
poate exercita dreptul de vot prin corespondenţă sau personal la o secţie de votare
organizată în străinătate.
(2) Alegătorul român poate comunica în scris misiunii diplomatice sau
oficiului consular, în condiţiile prezentei legi, că doreşte să voteze prin
corespondenţă, până cel mai târziu cu 60 de zile înainte de data scrutinului.
(3) Alegătorul român care nu mai doreşte să voteze prin corespondenţă
poate vota la o secţie de votare organizată în străinătate numai dacă anunţă în scris
misiunea diplomatică sau oficiul consular prevăzut la alin. (2) că renunţă să voteze
prin corespondenţă, până cel mai târziu cu 45 de zile înainte de data scrutinului.
Art. 4. - (1) Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile
consulare, are obligaţia de a constitui, în format electronic, un Registru al alegătorilor români
cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă, cu posibilitatea de
tipărire într-un sistem informatic care interconectează într-o reţea securizată misiunile
diplomatice, oficiile consulare, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea
Electorală Permanenta.
(2) Autoritatea Electorală Permanenta va deţine baza de date creată.
Art. 5. - (1) Alegătorii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi doresc
să voteze prin corespondenţă trebuie să adreseze în scris o cerere de înregistrare în Registrul
alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă,
la misiunea diplomatică sau la oficiul consular din circumscripţia consulară la care sunt
arondaţi.
(2) Cererea de înregistrare în Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau
reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă trebuie să ajungă la misiunea
diplomatică sau oficiul consular până cel mai târziu cu 60 de zile înaintea datei scrutinului.
(3) Cererea de înregistrare în Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau
reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă poate fi depusă personal sau trimisă
prin corespondenţă cu confirmare de primire. În cazul în care cererea de înregistrare este
adresată unei alte misiuni diplomatice sau oficiu consular decât cel prevăzut la alin. (1),
cererea este returnată cu precizarea misiunii diplomatice sau a oficiului consular competent.
(4) În cazul alegătorilor români care îşi au domiciliul sau reşedinţa într-un stat
în care România nu are misiune diplomatică sau oficiu consular, cererea de înregistrare în
Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin 3
corespondenţă se adresează misiunii diplomatice a României care reprezintă statul român în
statul respectiv.
(5) În cazul alegătorilor români care au domiciliul sau reşedinţa într-un stat cu
care România nu are stabilite relaţii diplomatice sau consulare sau în care România nu are
misiune diplomatică acreditată sau oficiu consular acreditat, cererea de înregistrare în
Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin
corespondenţă este transmisă celei mai apropiate misiuni diplomatice sau consulare a
României.
Art. 6. - (1) Cererea de înregistrare în Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau
reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă trebuie să conţină obligatoriu numele,
prenumele, data naşterii, locul naşterii, codul numeric personal şi adresa de domiciliu sau
reşedinţă din străinătate, semnătura olografă a alegătorului, precum şi datele actului care
atestă cetăţenia română, tipul, seria, numărul, data emiterii şi data expirării, iar opţional
numărul de telefon şi adresa de poştă electronică ale solicitantului.
(2) Cererea de înregistrare în Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau
reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă trebuie însoţită de o copie după
documentul/documentele care atestă cetăţenia română a solicitantului, respectiv domiciliul
sau reşedinţa acestuia în statul respectiv.
(3) Orice modificare a datelor cuprinse în cererea de înregistrare va fi notificată
de îndată misiunii diplomatice sau oficiului consular al României căreia/căruia i-a fost
adresată cererea iniţială, dar nu mai târziu de 45 de zile înaintea datei scrutinului.
(4) Cererile de înregistrare sunt păstrate, timp de 6 luni de la data publicării
rezultatelor oficiale ale scrutinului în Monitorul Oficial al României, de către misiunile
diplomatice sau oficiile consulare ale României cu respectarea legislaţiei în vigoare în materia
protecţiei datelor personale. După expirarea acestui termen cererile de înregistrare se distrug
pe bază de proces - verbal.
Art. 7. – (1) Ministerul Afacerilor Externe are obligaţia de a verifica şi actualiza datele
din Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin
corespondenţă cu cel puţin 45 de zile înainte de data fiecărui scrutin.
(2) Actualizarea datelor în Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau
reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă se face în baza electronică de date
deţinută de Autoritatea Electorală Permanentă. 4
(3) Radierea din Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în
străinătate care votează prin corespondenţă se face în următoarele cazuri: pe bază de cerere
expresă a alegătorului român, în caz de deces precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Art. 8. – Ministerul Afacerilor Externe transmite Autorităţii Electorale Permanente, în
format electronic, Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate
actualizat care votează prin corespondenţă, până cel mai târziu cu 40 de zile înaintea datei
scrutinului.
Art. 9. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă realizează, în format electronic, până cel
mai târziu cu 30 de zile înainte de data scrutinului, listele cuprinzând alegătorii români care
votează prin corespondenţă pe baza datelor puse la dispoziţie de către Ministerul Afacerilor
Externe, potrivit art. 8.
(2) Până cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data scrutinului, Autoritatea
Electorală Permanentă transmite, în format electronic, Biroului Electoral Central, Ministerului
Afacerilor Externe şi Ministerului Administraţiei şi Internelor listele cuprinzând alegătorii
români care votează prin corespondenţă. Ministerul Afacerilor Externe transmite, în format
electronic, listele cuprinzând alegătorii români care votează prin corespondenţă misiunilor
diplomatice şi oficiilor consulare ale României din străinătate. Biroul Electoral Central
transmite, în format electronic, listele cuprinzând alegătorii români care votează prin
corespondenţă, biroului electoral organizat pentru secţiile de votare din străinătate.
Art. 10. – (1) Atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot este un
document prevăzut cu elemente de siguranţă, necesar pentru validarea votului exprimat prin
corespondenţă, care certifică faptul că alegătorul român care îl deţine este cel care a exprimat
votul prin corespondenţă şi care asigură unicitatea votului prin corespondenţă.
(2) Atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot cuprinde
şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului că opţiunea sa electorală nu a fost
influenţată, iar secretul votului nu a fost afectat.
Art. 11. -   (1) Compania Naţională Imprimeria Naţională S.A. realizează şi pune la
dispoziţia Ministerului Afacerilor Externe documentele prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) –
h).5
(2) Costurile necesare pentru emiterea şi transmiterea documentelor prevăzute
la art. 16, alin. (1), lit. b) – h) sunt prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe
aprobat pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor în străinătate.
Art. 12. - Compania Naţională Imprimeria Naţională S.A. completează, pe baza datelor
din Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin
corespondenţă, atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot pentru
fiecare cetăţean român înscris în acest registru. Completarea atestatului pentru exercitarea prin
corespondenţă a dreptului de vot se face electronic.
Art. 13. - (1)   Atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot va avea
valabilitate doar pentru exercitarea votului prin corespondenţă pentru alegerile care se
organizează.
(2) În cazul în care se organizează un al doilea tur de scrutin la alegerile pentru
Preşedintele României se emite atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de
vot pentru cel de-al doilea tur de scrutin.
(3) În cazul organizării unor noi alegeri se vor emite noi atestate pentru
exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot.
Art. 14. – (1) În cazul pierderii, furtului, deteriorării sau distrugerii atestatului pentru
exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot, titularul este obligat să declare evenimentul
la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României în circumscripţia consulară în care
îşi are domiciliul sau reşedinţa.
(2) Misiunile diplomatice sau oficiile consulare vor comunica Autorităţii
Electorale Permanente pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea atestatului pentru
exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot care au fost declarate la acestea de îndată de
este primită o astfel de sesizare.
Art. 15. - (1) Compania Naţională Imprimeria Naţională S.A. realizează imprimarea
buletinelor de vot necesare exercitării prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii
români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
(2) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, Compania
Naţională Imprimeria Naţională S.A., prezintă macheta buletinului de vot necesar exercitării
prin corespondenţă a dreptului de vot, membrilor Biroului Electoral Central în cazul alegerilor
pentru Preşedintele României şi al alegerilor pentru Parlamentul European, respectiv Biroului 6
electoral de circumscripţie pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în cazul
alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat.
(3) La prezentarea machetei buletinului de vot necesar exercitării prin
corespondenţă a dreptului de vot pot participa şi delegaţi ai partidelor politice, alianţelor
politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi.
(4) Operaţiunea de prezentare a buletinului de vot necesar exercitării prin
corespondenţă a dreptului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de
toate persoanele prezente. Eventualele obiecţii se formulează pe loc, obiecţiile ulterioare
nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central şi delegaţii împuterniciţi
au dreptul să solicite Companiei Naţionale Imprimeria Naţională S.A., modificarea machetei
şi tipărirea corectă a buletinelor de vot necesare exercitării prin corespondenţă a dreptului de
vot, dacă numele candidaţilor, semnul electoral, denumirea partidelor politice, a alianţelor
politice, a alianţelor electorale sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile.
(5) Imprimarea se realizează pe hârtie care conţine elemente de siguranţă, în
termen de cel mult cinci zile calendaristice de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2).
Art. 16. –   (1) În vederea exercitării votului prin corespondenţă sunt necesare următoarele
documente:
a) buletinul de vot ;
b) atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot;
c) un autocolant cu menţiunea “Votat”care va fi aplicat pe buletinul de vot în patrulaterul care
conţine opţiunea alegătorului;
d) un plic interior în care va fi introdus buletinul de vot;
e) un autocolant tip kinegramă care va fi aplicat pe plicul interior, după ce a fost introdus
buletinul de vot, pentru a securiza sigilarea acestuia;
f) instrucţiuni cu privire la procedura exprimării votului prin corespondenţă;
g) un plic exterior pentru returnarea corespondenţei la misiunea diplomatică sau oficiul
consular, care va avea imprimată, ca adresă a destinatarului, adresa misiunii diplomatice sau a
oficiului consular;
h) un plic exterior pentru transmiterea corespondenţei la alegătorul înscris în Registrul
alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă, care va
avea imprimată, ca adresă a destinatarului, adresa alegătorului.7
(2) Misiunea diplomatică sau oficiul consular va transmite, prin poştă cu
confirmare de primire, fiecărui alegător român înscris în Registrul alegătorilor cu domiciliul
sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă, documentele necesare exercitării
votului prin corespondenţă prevăzute la alin.(1) cu cel puţin 15 zile înainte de ziua scrutinului.
(3) Într-un plic nu se pot găsi decât documentele unui singur alegător.
(4) Costurile aferente expedierii către alegătorul român a documentelor
necesare exercitării votului prin corespondenţă de către alegătorii români cu domiciliul sau
reşedinţa în străinătate sunt suportate de către misiunea diplomatică sau oficiul consular, din
bugetul Ministerului Afacerilor Externe aprobat pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea
alegerilor în străinătate.
(5) Costurile aferente expedierii către misiunea diplomatică sau oficiul
consular a documentelor după exercitarea votului prin corespondenţă de către alegătorii
români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate sunt suportate de alegătorul român care şi-a
exprimat opţiunea de a-şi exercita prin corespondenţă dreptul de vot.
Art. 17. – Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, organizează procesul de
votare în străinătate prin corespondenţă cu respectarea legislaţiei române şi a statului de
reşedinţă, în condiţiile prevăzute de tratatele internaţionale în vigoare la care România este
parte.
Art. 18. - (1) Exprimarea dreptului de vot se realizează prin aplicarea autocolantului cu
menţiunea “Votat” pe buletinul de vot în patrulaterul care conţine opţiunea alegătorului. În
cazul organizării celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României
exprimarea dreptului de vot se realizează conform art. 19, alin. (2).
(2) După exprimarea dreptului de vot, buletinul de vot este introdus în plicul
interior, care este închis de către alegător şi sigilat cu timbrul autocolant tip kinegramă.
(3) Plicul interior sigilat de la alin.(2), care conţine opţiunea de vot şi atestatul
pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot, se introduc în plicul exterior adresat
misiunii diplomatice sau oficiului consular, care este închis de către alegător.
(4) Plicul exterior care conţine materialele de la aliniatul (3) va fi închis şi
expediat prin poştă, la adresa înscrisă. Persoanele care şi-au exprimat opţiunea de a vota prin
corespondenţă trebuie să se asigure că plicurile ce conţin votul vor ajunge la sediile misiunilor
diplomatice sau oficiilor consulare cel târziu în ziua anterioară votării.
(5) Plicurile sosite după această dată nu vor fi luate în considerare la numărare
finală a voturilor, se vor trimite la Biroul Electoral pentru secţiile de votare din străinătate, 8
care va constata nerespectarea termenului prevăzut de prezenta lege pentru exprimarea votului
prin corespondenţă şi va proceda la arhivarea acestora împreună cu celelalte documente ale
acestuia.
Art. 19. – (1) În cazul alegerilor pentru Preşedintele României pentru exercitarea
dreptului de vot prin corespondenţă, în eventualitatea organizării unui tur doi de scrutin sunt
necesare pe lângă documente prevăzute la art. 16 alin. 1) şi următoarele:
a) buletinul de vot pentru cel de-al doilea tur de scrutin ;
b) atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot pentru cel de-al doilea tur
de scrutin;
c) un plic interior în care va fi introdus buletinul de vot pentru cel de-al doilea tur de scrutin;
d) un autocolant tip kinegramă care va fi aplicat pe plicul interior, după ce a fost introdus
buletinul de vot pentru cel de-al doilea tur de scrutin, pentru a securiza sigilarea acestuia;
e) instrucţiuni cu privire la procedura exprimării votului prin corespondenţă pentru cel de-al
doilea tur de scrutin;
f) un plic exterior pentru returnarea corespondenţei la misiunea diplomatică sau oficiul
consular, care va avea imprimată, ca adresă a destinatarului, adresa misiunii diplomatice sau a
oficiului consular.
(2) Buletinul de vot prevăzut la art. 19 alin. (1) lit. a) va cuprinde un patrulater
în care alegătorul român va scrie olograf numele şi prenumele unuia dintre candidaţii care sau calificat pentru cel de-al doilea tur de scrutin.
(3) Sunt nule buletinele de vot de alt model decât cel legal aprobat pentru turul
doi de scrutin, buletinele pe care nu a fost înscris numele şi prenumele nici unuia dintre
candidaţi, au fost înscrise mai multe nume şi prenume ale candidaţilor, numele şi prenumele
candidatului sunt scrise ilizibil şi/sau cu ştersături. Buletinele de vot nule nu intră în calculul
voturilor valabil exprimate.
(4) Votul este valabil exprimat când opţiunea alegătorului român este evidentă.
Art. 20. - (1) Primirea şi consemnarea primirii documentelor prevăzute la art. 16 alin.(1),
respectiv a celor de la art. 19 alin.(1), în cazul organizării celui de-al doilea tur de scrutin, se
realizează de către secretariatele misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare care le predau
pe bază de proces-verbal de predare - primire preşedintelui biroului electoral al secţiei de
votare din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României, după caz.
(2) În ziua votării, între orele 06.00 şi 07.00, ora locală, preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare în prezenţa celorlalţi membri ai biroului electoral al secţiei de 9
votare, consemnează în listele electorale cuprinzând alegătorii români care votează prin
corespondenţă, persoanele care au transmis documentele prevăzute la art. 16 alin.(1), iar în
cazul organizării celui de-al doilea tur de scrutin a celor de la art. 19 alin.(1).
Art. 21. - (1) După încheierea votării, biroul electoral al secţiei de votare din cadrul
misiunii diplomatice sau al oficiului consular deschide plicurile prevăzute la art. 16, alin. (1),
lit. g), respectiv în cazul organizării celui de-al doilea tur de scrutin pe cele de la art. 19
alin.(1) lit. f), verifică existenţa atestatului pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului
de vot, respectiv a atestatului pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot pentru
cel de-al doilea tur de scrutin în cazul organizării celui de-al doilea tur de scrutin la alegerile
pentru Preşedintele României şi conformitatea datelor înscrise în aceasta cu cele din listele
cuprinzând alegătorii care votează prin corespondenţă.
(2) În cazul în care biroul electoral al secţiei de votare constată îndeplinirea
condiţiilor prevăzute la alin. (1), preşedintele biroului electoral al secţiei de votare   introduce
plicurile prevăzute la art. 16, alin. (1), lit. d), iar în cazul organizării celui de-al doilea tur de
scrutin la alegerile pentru Preşedintele României plicurile prevăzute la art. 19, alin.(1), lit. c)
într-o urnă de vot specială destinată votului prin corespondenţă.
(3) În cazul în care biroul electoral al secţiei de votare constată că nu au fost
îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
anulează plicurile prevăzute la art. 16, alin. (1), lit. d), iar în cazul organizării celui de-al
doilea tur de scrutin la alegerile pentru Preşedintele României plicurile prevăzute la art. 19
alin.(1), lit. c) prin înscrierea menţiunii „Anulat”, aplicarea ştampilei de control şi semnarea
acestora.
(4) După efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1) – (3), preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri ai biroului electoral al
secţiei de votare, deschide urna de vot, desface plicurile albe prevăzute la art. 16 alin. (1), lit.
d) unul câte unul şi numără buletinele de vot. La deschiderea fiecărui buletin de vot
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare citeşte cu voce tare numele şi prenumele
candidatului votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi; buletinele de vot deschise se
grupează pe opţiuni, se numără şi se leagă separat; voturile nule şi voturile valabil exprimate
pentru fiecare candidat se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului
electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. Aceeaşi procedură se aplică şi pentru
plicurile prevăzute la art. 19 alin. (1), lit. c) în cazul organizării celui de-al doilea tur de
scrutin la alegerile pentru Preşedintele României.10
(5) Sunt nule buletinele de vot de alt model decât cel legal aprobat, buletinele
pe care nu a fost aplicat autocolantul cu menţiunea "VOTAT", buletinele de vot la care
autocolantul cu menţiunea "VOTAT" este aplicat în afara patrulaterelor cuprinzând
candidaţii; votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi autocolantul cu menţiunea
"VOTAT" a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă; efectuarea de
ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora;
buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
(6) În cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, buletinele de vot pe
care nu a fost aplicat autocolantul cu menţiunea „Votat”sunt voturi albe. Aceste buletine nu
intră în calculul voturilor valabil exprimate.
(7) În cazul în care într-un plic prevăzut la art. 16, alin.(1), lit. d)   sau într-un
plic prevăzut la art. 19 alin. (1), lit. c) se găsesc două sau mai multe buletine de vot pentru
acelaşi tip de scrutin acestea se anulează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin
înscrierea menţiunii „Anulat”, aplicarea ştampilei de control şi semnarea acestora.
Art. 22. - Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare consemnează rezultatele
numărării voturilor exprimate prin corespondenţă în procesul verbal întocmit la nivelul secţiei
de votare privind rezultatele votării.
Art. 23. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Externe, prin
misiunile diplomatice şi oficiile consulare, au obligaţia de a face cunoscută, în limba română,
procedura exercitării prin corespondenţă a dreptului de vot reglementată de prezenta lege,
cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
(2) Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Externe şi
misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României vor afişa pe paginile de internet
proprii informaţii privind conţinutul prezentei legi, procedura exercitării prin corespondenţă a
dreptului de vot precum şi cererea de înregistrare în Registrul alegătorilor români cu
domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă.
(3) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României informează
asociaţiile, organizaţiile, comunităţile românilor aflaţi în străinătate privind conţinutul
prezentei legi, procedura exercitării prin corespondenţă a dreptului de vot şi furnizează
acestora cererea de înregistrare în Registrul alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în
străinătate care votează prin corespondenţă11
Art. 24.    - Dispoziţiile prezentului act normativ se completează cu dispoziţiile Legii
nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul
aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 370/2004 pentru alegerea
Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr.33/2007 privind
organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 25. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele acte normative se
modifică şi se completează după cum urmează:
a) Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii
nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în: Monitorul Oficial, Partea I nr.
196 din 13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea
următorul cuprins:
1. Alineatul (2) al articolului 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Campania electorală începe cu 45 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24
de ore înainte de momentul începerii votării.”
2.Alineatele (3) şi (7
1
) ale articolului 29 se modifică şi vor avea următorul
cuprins:
„(3) Propunerile de candidaţi se depun la birourile electorale de circumscripţie care
funcţionează la nivelul la care sunt aleşi candidaţii respectivi, cel mai târziu cu 60 de zile
înainte de data alegerilor.
…………………………………….
(7^1) În cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală
Permanentă stabileşte, prin hotărâre, norme privind constituirea şi restituirea depozitelor.”
3 Aliniatul (15) al articolului 45, se modifică şi va avea următorul cuprins:
(15) Procesul-verbal cuprinde:
a) numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în secţia de votare, cu
respectarea formulei: pct. a = pct. a1 + pct. a2
a1) numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală permanentă, cu
respectarea formulei: pct. a1 > pct. b1;12
a2) numărul total al alegătorilor potrivit listei electorale suplimentare, cu respectarea
formulei:pct. a2 > pct. b2;
a
1
) numărul alegătorilor potrivit listei alegătorilor români care voteză prin corespondeţă;
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale
existente în secţia de votare, cu respectarea formulei: pct. b = pct. b1 + pct. b2;
b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista
electorală permanentă;
b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în lista electorală
suplimentară;
b
1
) numărul alegătorilor potrivit listei alegătorilor români care votează prin corespondenţă,
care şi-au exprimat votul prin corespondenţă;
c) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei: pct. c > pct. d + pct. e + pct. f
+ pct. g;
d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
e) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulei: pct. e < [pct. b - (pct.
f + pct. g)]; pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. h;
e
1
) numărul total al voturilor valabil exprimate prin corespondenţă;
f) numărul voturilor nule;
f
1
)numărul voturilor nule exprimate prin corespondenţă;
g) numărul voturilor albe;
g
1
) numărul voturilor albe exprimate prin corespondenţă;
h) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare candidat;
h
1
) numărul voturilor valabil expimate obţinute de fiecare candidat prin corespondenţă;
i) numărul voturilor contestate;
j) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum
şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;
k) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.”
b) Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, cu modificările
şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
1. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(1) Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care
ajunge la termen mandatul de preşedinte. Cu cel puţin 90 de zile înaintea zilei votării,
Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre. ”13
(2) În situaţiile prevăzute la art. 97 alin. (1) din Constituţia României, republicată,
data alegerilor va fi stabilită şi adusă la cunoştinţa publică de Guvern cu cel puţin 75 de zile
înaintea datei votării.
2. Alineatul (1) al articolului 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la
Biroul Electoral Central, până cel mai târziu cu 60 de zile înainte de data alegerilor.”
3. Alineatul (1) al articolului 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Campania electorală începe cu 45 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în
dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00.”
4. Aliniatul (1) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul conţinut:
Art. 21 - (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului
secţiei de votare încheie un proces-verbal în 3 exemplare, care va cuprinde:
a) numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în
secţia de votare [pct. a) >/= pct. b1];
a
1
) numărul alegătorilor potrivit listei alegătorilor români care votează prin corespondenţă;
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct.
b3], din care:
b1 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista
electorală permanentă;
b2 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne şi nu sunt cuprinşi în copia de pe
lista electorală permanentă, înscrişi în tabelul prevăzut la art. 7 alin. (1);
b3 - numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială, înscrişi în tabelul
prevăzut la art. 7 alin. (2);
b
1
) numărul alegătorilor potrivit listei alegătorilor români care votează prin corespondenţă,
care şi-au exprimat votul prin corespondenţă;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) voturilor valabil exprimate la pct. h)]
c
1
) numărul total al voturilor valabil exprimate prin corespondenţă;
d) numărul total al voturilor nule;
d
1
) numărul total al voturilor nule exprimate prin corespondenţă;
e) numărul buletinelor de vot primite [pct. e) >/= pct. c) + pct. d) + pct. f)];
e
1
) numărul buletinelor de vot primite prin corespondenţă;
f) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
g) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;
g
1
) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat prin corespondenţă;14
h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora,
precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului
municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după
caz;
i) numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT" la începerea votării; se menţionează
dispariţia uneia sau mai multor ştampile, dacă este cazul, precum şi starea sigiliilor de pe urne
la încheierea votării;
j) alte situaţii; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de
numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele
electorale permanente şi tabelele prevăzute la art. 7; se menţionează dacă numărul buletinelor
de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi cele anulate diferă
de numărul total de buletine de vot primite, precum şi orice alte incidente.”
c) Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din
16 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea
următorul cuprins:
1. Alineatul (2) al articolului 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Până cel mai târziu la împlinirea a 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut
la art. 12
3
alin. (2) alegătorii resortisanţi, alegătorii comunitari, partidele politice, organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale pot
contesta candidaturile.”
2. Alineatul (6) al articolului 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(6) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice,
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor
electorale care au depus liste de candidaţi, precum şi a candidaţilor independenţi, se
procedează astfel:
a) în prima etapă, listele de candidaţi ale partidelor politice, ale organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, ale alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea,
care au membri în Parlamentul European, se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în
ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central; lista
primului partid, primei alianţe politice, primei alianţe electorale, primei organizaţii a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale extras/extrase din urnă se imprimă în
patrulaterul cu numărul de ordine 1; lista celui de-al doilea partid politic, celei de-a doua
alianţe politice, celei de-a doua alianţe electorale, celei de-a doua organizaţii a cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale extras/extrase se imprimă în patrulaterul cu numărul de 15
ordine 2. Imprimarea continuă până la epuizarea listelor de candidaţi ale tuturor partidelor
politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale;
b) în etapa a doua, listele partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum
şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite care nu au
membri în Parlamentul European se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot,
în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central.
Tragerea la sorţi se face în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi
alianţelor electorale, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
care depun liste de candidaţi până cel mai târziu la împlinirea a 48 de ore de la expirarea
termenului prevăzut la alin. (5).”
3. Alineatul (1) al articolului 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Campania electorală începe cu 45 de zile înainte de ziua de referinţă şi se încheie
în dimineaţa zilei de sâmbătă care precedă zilei de referinţă, la ora 7,00.”
4. Aliniatul (3) al articolului 19
7
se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:
a) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă şi în copia
de pe lista electorală specială (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:
a1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă (pct.
a1 > pct. b1);
a2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială (pct. a2 > pct.
b2);
a
1
) numărul total al alegătorilor potrivit listei alegătorilor români care votează prin
corespondenţă;
b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţia de votare, care sau prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:
b1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă, care s-au
prezentat la urne;
b2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială, care s-au
prezentat la urne;
b3) numărul total al alegătorilor înscrişi în lista electorală suplimentară, care s-au prezentat la
urne;16
b
1
) numărul total al alegătorilor înscrişi în lista alegătorilor români care votează prin
corespondenţă care şi-au exprimat votul prin corespondenţă;
c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/ = pct. d + pct. e + pct. f);
c
1
) numărul buletinelor de vot primate prin corespondenţă;
d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e valabil exprimate la pct. g);
e
1
) numărul voturilor valabil exprimate prin corespondenţă;
f)    numărul voturilor nule;
f
1
) numărul de voturi nule exprimate prin corespondenţă;
g) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare
candidat independent;
g
1
) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare
candidat independent prin corespondenţă;
h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului
electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de
votare din străinătate;
i) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.”
5. Aliniatul (4) al articolului 19
7
se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) La pct. h) din procesul-verbal se vor menţiona şi situaţiile în care:
a)numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat,
rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare şi
speciale;
a
1
)    numărul buletinelor de vot exprimate prin corespondenţă din urnă diferă de numărul
alegătorilor care şi-au exprimat votul prin corespondenţă conform listei alegătorilor români
care vorează prin corespondenţă;
b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate
şi anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite.”
Art. 26. - Modelul Registrului alegătorilor români cu domiciliul în străinătate care
votează prin corespondenţă, modelul cererii de înregistrare în Registrul alegătorilor români cu
domiciliul în străinătate care votează prin corespondenţă, modelul atestatului pentru
exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot, modelul atestatului pentru exercitarea prin
corespondenţă a dreptului de vot pentru cel de-al doilea tur de scrutin , modelul autocolantului
cu menţiunea “VOTAT” şi modelul autocolantului tip kinegramă se stabilesc prin Hotărâre a 17
Guvernului la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administraţiei şi
Internelor şi Autorităţii Electorale Permanente în termen de 90 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
Art. 27. - Prezenta lege întră în vigoare în 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul
Oficial al Românei, Partea I.

Fraudarea alegerilor - între semnal de alarmă şi anunţ public că aşa va fi

2012-01-03T15:00:00.003+02:00

I.B.

Interesantăieşirea de sfârşit de an a directorului Serviciului de TelecomunicaţiiSpeciale. Domnul general Marcel Opris ne spune fără ocolişuri că fraudareaalegerilor se poate face. Ok... asta o ştim şi nu suntem foarte miraţi. Maiface un pas domnul director - îi acuza pe politicieni... Ei ar fi cei care nuvor un sistem de vot sigur, in care voturile multiple nu au ce cauta.

As puteafi de acord cu domnia sa... numai că demonstraţia sa schioapata serios. Domniasa sustine ca sistemul 100% sigur este dorit chiar de presedintele republicii,numai ca netrebnicii din partide nu il doresc. Evident ca un zambet apare pefata oricui aude aceast argument - pai si-a dorut ceva presedintele TraianBasescu si sa nu se fi indeplinit? Vor fi destui care vor spune ca Da -reorganizarea adminisrativ teritorială, parlamentul unicameral sau revizuireaConstituţiei... Perfectde acord, dar eu mă refeream la ceva ce poate sa fiefacut printr-o lege sau printr-o OUG (a se vedea Legea comasarii alegerilor).

Argumentatiadevine si mai suspecta cand principalul acuzat e Guvernul Romaniei din 2009 -adica cel format de PDL şi PSD, iar atacul se indreapta mai ales asupraministrilor social-democrati:“La acea vreme, Ministerul Internelor eracondus de domnul Dan Nica, Ministerul Educatiei de doamna Ecaterina Andronescu,Ministerul Comunicatiilor de domnul Gabriel Sandu, STS era condus tot de mine,iar Autoritatea Electorala era condusa de domnul Octavian Opris. Noi am facut odemonstratie cu propunerea noastra. Demonstratia a fost socanta pentru ceiprezenti pentru ca au vazut ca se poate”, relateaza acum Opris.

Hm... şiar mai fi o problema - sa spunem ca demnitarii social-democrati au fost ei asaputernici si nu putut impiedica inplementarea unui astfel de sistem, dar de cede atunci si pana acum nu s-a mai insistat? Asta domnul director al STS omitesa spuna.

Poate afacut-o de vreme ce domnia sa sustine că pentru ca noul sistem sa poata fifolosit la alegerile din 2012, o decizie trebuie luata repede, pana in lunafebruarie. Totul nu ar costa decat 10 – 15 milioane euro, fara TVA. MarcelOpris a oferit si detalii, afirmand ca odata instalat sistemul, acestaavertizeaza din start daca o persoana a mai votat sau nu, iar metoda si-adovedit deja eficienta in 2009, cand a fost testata doar la nivelul unuicolegiu bucurestean: “In primul rand s-a constatat o scadere aparticiparii la vot, pentru ca nu au mai fost votanti multipli. Au fost catevatentative, dar care au fost depistate imediat. De exemplu, au fost persoanecare au venit sa voteze cu o carte de identitate declarata furata sau pierduta”.

Nu credca e un argument bun asta cu scaderea prezentei la vot de vreme ca cheiaalegerilor din 2012 (comasate sau nu pana la o decizie a Curtii Constitutionaledin 11 ianuarie 2012) sta tocmai in rata participarii la vot.

Atâta timp cât buletinele de vot pot fi tipărite de către oricine se poatefrauda masiv. Ce spune domnul general este doar o câtime din cum se fraudează.Şi este praf în ochi aşa ca să ameţească vigilenţa opoziţiei. Dacă am fi maisolidari, noi alegătorii ar trebui să impunem un buletin de vot care să nu maipoată fi falsificat şi o procedură de vot transparentă şi sigură. Pentru că tot răul vinede la fraudarea alegerilor şi deturnarea voinţei populare. Ce depistarea unuiacare votează de două ori? Înlocuirea urnei cu totul ori a proceselor verbaleori aducerea de "voturi prin corespondenţă" câte sunt necesare pentrua se declara câştigători. Sunt peste 25 de metode identificate de furt alvoturilor. Şi când te gândeşti că lideri europeni aleşi efectiv democraticsefac că nu observă şi stau la aceeaşi masă cu lideri total nedemocraticiajunşi acolo prin fraudarea alegerilor. Ei nu au niciun interes să fie alegericorecte dar noi avem. Şi ar trebui să ne radicalizam. Ori se fac alegericorecte ori le boicotăm mergând până la nesupunere civică. Greu se maiconstruieşte democraţia!

PS: Eu nu contest cadomnul general nu a fost de buna credinta, dar argumentatia si tintele alesepentru a face demonstratia lasa loc la multe interpretari.

Viveremilitare est!

Veraeamicitiae sempiternae sunt!

Puterea pregăteşte o fraudă electorală tip 1946

2011-11-28T16:06:00.001+02:00

Cum poate PDL cu 30% din voturi să câştige majoritatea în Parlament

Noua schiţă - teoretică în acest moment - de lege electorală este făcută special pentru a favoriza PDL. Chiar dacă USL obţine mult mai multe procente decât PDL, cei din PDL ar putea avea mai multe mandate în Parlament şi ar putea rămâne la guvernare. Analistul politic Cristian Pîrvulescu susţine că varianta de lege electorală preconizată este inadmisibilă.

Înainte de a vă dezvălui modul în care se pot frauda legal alegerile, vă prezentăm anomaliile legislaţiei electorale preconizată de către PDL, UNPR şi UDMR.

Prevederi care forţează Constituţia

Conform declaraţiilor apărute în presă asumate de lideri din zona Puterii, viitoarea lege electorală stabileşte moduri diferite de alegere a Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Pentru Senat se prevede un sistem uninominal pur, adică învingătorul din colegiu devine automat senator. La Camera Deputaţilor se preconizează un sistem de vot mixt, urmând ca 65% din mandate să fie atribuite câştigătorilor de colegii, iar 35% din mandate să fie atribuite prin vot compensat pe listă.

Iată ce spune analistul politic Cristian Pîrvulescu despre sistemele de vot pe care cei din coaliţia aflată la guvernare intenţionează să le aplice. „Din punct de vedere constituţional, nu se justifică tipuri diferite de alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Cele două Camere ale Parlamentului reprezintă naţiunea. Dacă pe viitoarea Constituţie, Senatul va avea alte atribuţii, va reprezenta doar aspectele ce ţin de comunitate, atunci este altceva. Se poate spune că prin legiferarea a două tipuri de alegeri se forţează limitele Constituţiei şi există riscul invalidării la Curtea Constituţională a legii." Ce prevede Constituţia: Art.61: (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.

Tulcea dă tot atâţia senatori cât Iaşiul!

Membrii coaliţiei au stabilit ca, după alegerile din 2012, camera superioară să fie compusă din 89 de senatori. Conform oficialilor coaliţiei, fiecare judeţ va avea două mandate de senator, fiecare sector din Bucureşti, câte unul, iar diaspora va da tot un senator. O astfel de distribuţie dacă va fi pusă în practică va fi una aberantă. Iată de ce. "Soluţia este una artificială şi chiar inadmisibilă, pentru că nu asigură o reprezentativitate reală în Senat. Numărul de senatori, ca şi de deputaţi de altfel, nu se raportează la nivel de unitate administrativă, ci la număr de locuitori. Or, se ştie, există diferenţe mari de populaţie între judeţele României", spune Cristian Pîrvulescu.

Pentru a vă face o imagine referitoare la această nouă aberaţie a guvernaţilor, vă prezentăm spre comparaţie numărul de locuitori din câteva judeţe: Tulcea - 211.622 persoane recenzate în 2011; Hunedoara - 410.383; Constanţa - 680.945; Iaşi - 744.075. Cifrele prezentate spun totul. Tulcea va avea doi senatori (ni se pare absolut normal - n.a.), dar tot câte doi senatori va avea şi Hunedoara, care are dublul populaţiei judeţului Tulcea, iar Constanţa şi Iaşiul, care au o populaţie de mai mult de trei ori mai mare decât Tulcea, vor avea tot câte doi senatori. De asemenea, nu trebuie pus semnul egalităţii în ceea ce priveşte numărul de mandate nici între Hunedoara, pe de o parte, şi Constanţa şi Iaşi, pe de altă parte.

Italia a renunţat în 2006 la ce propune acum guvernul român

Modalitatea de alegere a Camerei Deputaţilor prin vot mixt, 65% câştigători de colegii şi 35% vot compensatoriu pe listă, este un sistem foarte rar aplicat în ţări cu democraţie şubredă. În UE a fost aplicat între 1995 şi 2006 de Italia. Fiind un sistem inechitabil, italienii au renunţat la el. "Un astfel de sistem va avea ca rezultat rămânerea unei treimi din electorat slab nereprezentată în Parlament. Nu vom mai avea cetăţeni egali între ei. Unii vor fi mai puternic reprezentaţi, alţii, mai puţin. Concret, cei care au votat câştigători de colegii vor fi suprareprezentaţi, iar cei care au votat perdanţii, adică pe cei de pe listă, vor fi subreprezentaţi sau deloc", consideră Cristian Pîrvulescu.

De ce a anunţat Traian Băsescu în presa germană că PDL are 30%

Traian Băsescu nu a aruncat aiurea în media germană informaţia că PDL are ACUM 30% din opţiunile de vot, deşi se ştie, în nici un sondaj nu a mai atins nici măcar 20%. Anunţând acum - în presa străină - că PDL are 30%, Traian Băsescu nu face altceva decât să creeze un „alibi" pentru situaţia în care, spre surprinderea lumii întregi, PDL va câştiga cele mai multe mandate în alegerile din 2012.

Reţeta de fraudare "legală" a alegerilor

Prima mişcare este deja cunoscută: decizia ca fiecare judeţ să dea doi senatori. Prin această mişcare, USL-ului i se va limita în mod substanţial numărul de mandate. S-ar putea chiar ca USL să nu câştige un număr mai mare de mandate decât PDL, chiar dacă va avea dublul voturilor celor din PDL. Concret. Luăm exemplul judeţului Tulcea: USL şi PDL câştigă câte un mandat. În Hunedoara, judeţ cu populaţie dublă faţă de Tulcea, dacă ar exista trei mandate, atunci USL ar câştiga 2, iar PDL, 1. Cum vor fi doar două mandate, USL va câştiga doar un singur mandat. Constanţa (populaţie de trei ori mai mare decât Tulcea): patru mandate (în raport cu Tulcea), toate ar fi câştigate de USL. Situaţia este identică şi în Iaşi, judeţ cu populaţie de trei ori mai mare decât Tulcea. Dacă ţinem cont de numărul populaţiei, Iaşiul ar trebui să dea 4 mandate, pe care USL le-ar câştiga pe toate. Se poate observa că, numai în cele trei judeţe analizate, USL câştigă 5 mandate, dar nu câştigă alte 5 mandate, dacă legea ar ţine cont de numărul de locuitori.

Marea şmecherie a votului urban şi a celui rural

La Camera Deputaţilor, PDL trebuie să forţeze obţinerea majorităţii. Aici mandatele ar urma să fie distribuite astfel: 18 mandate minorităţile naţionale; 3 mandate - diaspora; 185 de mandate câştigate în colegii în cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti şi 93 de mandate câştigate prin vot compensatoriu pe listă. Marele tun pe care se pregăteşte să-l dea PDL îl reprezintă trasarea colegiilor. Deşi informaţia nu este oficială, surse din zona Puterii citate de DCNews au menţionat că în ţară colegiile vor fi trasate pe criterii administrativ-teritoriale. Concret, vor fi colegii exclusiv urbane şi colegii exclusiv rurale. Se va invoca această împărţire, pentru ca secţiile de votare, birourile electorale să se suprapună 100% peste cele de la alegerile locale. (Iată un alt "argument" pentru comasarea alegerilor - n.a.) Care este consecinţa unei astfel de împărţiri a colegiilor este uşor de explicat. Cu excepţia câtorva municipii, USL stă mult mai bine în zona urbană. Astfel, un candidat USL câştigă trei colegii cu, să zicem, un total de 450.000 de voturi în urban, în timp ce în rural, PDL câştigă 5 colegii cu acelaşi număr de voturi sau chiar cu mai puţine. Se poate ajunge deci în situaţia ca USL cu 60% din voturi să obţină mai puţine mandate decât PDL. În plus, chiar dacă nu câştigă nici măcar un colegiu, dar obţine minim 5%, un partid de tipul PPDD ar putea avea 4 sau 5 deputaţi pe lista compensatorie. 4 sau 5 deputaţi care pot fi decisivi în stabilirea unei majorităţi.

Se poate ajunge în următoarea situaţie: în ţară USL - chiar cu un procent de voturi bine peste 50% - să obţină 148 de mandate de deputat, iar PDL, 104. În acest caz, cu preconizatele 22 de mandate de la UDMR, cu cele 18 de la minorităţi, 4 de la PPDD şi cele 3 proprii din diaspora, PDL va avea o majoritate extrem de fragilă, dar o va avea în Cameră.

OSCE avertizează în legătură cu posibila fraudare a alegerilor din Bulgaria

2011-10-30T13:08:00.000+02:00

OSCE. foto swissinfo.ch

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a elaborat un raport în care avertizează că există temeri privind cumpărarea de voturi pe scară largă şi fraudarea numărării sufragiilor la alegerile locale şi prezidenţiale din 23 octombrie, din Bulgaria.

În raport se arată că mass-media care se ocupă de campania electorală are tarife mari, de aceea nu toţi candidaţii ăşi pot permite o astfel de mediatizare. Aşadar,unii candidaţi se văd puşi într-o poziţie dezavantajată, afirmă OSCE, care a monitorizat cele mai importante trei posturi de televiziune din ţară, inclusiv televiziunea de stat, precum şi cotidienele Trud, 24 Ceasa, Telegraph, Standart şi Sega.

Organizaţia apreciază în raport că noul Cod Electoral este o bază solidă pentru organizarea de alegeri democratice, dar cere luarea în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia: minorităţile să aibă dreptul să îşi folosească limba maternă în timpul campaniei, introducerea unor reguli clare privind acoperirea campaniei în presă şi definirea clară a drepturilor şi responsabilităţilor observatorilor.

OSCE atrage atenţia şi că termenul de 24 de ore pentru contestarea deciziilor comisiilor electorale nu este suficient,şi critică lipsa de trannsparenţă a activităţilor acestor comisii, precum şi proporţia mare a membrilor din partidul GERB, aflat la putere.

Raportul menţionează şi cazuri de presiuni exercitate asupra candidaţilor pentru a-i determina să se retragă, inclusiv controale fiscale ale afacerilor lor sau ale rudelor lor.

Potrivit unor experţi contactaţi de OSCE, unele partide politice, în special Ataka (extremă-dreapta), au încercat să profite de pe urma tensiunilor interetnice din satul Katuniţa, citează Deutsche Welle.

Sursa: Deutsche Welle

Organizatiile neguvernamentale active la care puteti apela pentru a va sprijini in demersurile dumneavoastra publice:

2011-07-22T14:01:00.001+03:00

Organizatia pentru Apararea Derepturilor Omului:
www.oado.ro
Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki:
www.apador.org
Alianta Civica:
www.aliantacivica.ro
Grupul pentru Dialog Social:
http://gds.ong.ro
Asociatia Academia de Advocacy:
www.advocacy.ro
Institutul Intercultural Timisoara:
www.intercultural.ro
Asociatia Pro Democratia:
www.apd.ro
Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania - APFR:
www.apfr.dnttm.ro
Asociatia Femeilor din Romania - AFR:
www.afr.ro
Asociatia Romana Anti-SIDA - ARAS:
www.arasnet.ro
Fundatia Romanian Angel Appeal:
www.raa.ro
Asociatia ACCEPT:
www.accept-romania.ro
Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania:
www.apc-romania.ro
Centrul pentru Jurnalism Independent:
http://www.cji.ro
Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie:
http://www.crji.org
Agentia de Monitorizare a Presei:
www.freeex.org
Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale:
www.audiovizual.ro
Reteaua Centrelor ACCES:
www.accesinfo.ro
Centrul National de Voluntriat - "Pro Vobis":
www.voluntariat.ro
CENTRAS - Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale:
www.centras.ro
FDSC - Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile:
www.fdsc.ro
AID-ONG - Agentia pentru Informarea si Dezvoltarea Organizatiilor Neguvernamentale:
www.aid-ong.ro
Asociatia Salvati Copiii:
http://salvati.copiii.roknet.ro
PALTIN - Participarea TINerilor la Administrarea Locala:
www.paltin.ro
Organizatia Nationala a Persoanelor cu Handicap din Romania:
www.integration.ro
Fundatia pentru o Societate Deschisa:
www.osf.ro
SON - Soros Open Network Romania:
www.son.ro
Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate:
www.cpss.ro
Centrul de Dezvoltare Economica:
www.cde.ro
Centrul Educatia 2000+:
www.cedu.ro
Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala:
www.stepbystep.ro
Fundatia CONCEPT:
www.concept.ro
Centrul de Resurse Juridice:
www.crj.ro
Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala:
www.edrc.ro
Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi:
www.romacenter.ro
Centrul pentru Parteneriat in Egalitate:
www.gender.ro
Centrul Euroregional pentru Democratie:
www.regionalnet.org
Centrul de Mediere si Securitate Comunitara:
www.cmsc.ro
Centrul pentru Asistenta Rurala:
www.rural-center.org

Participare civica si exersarea drepturilor civice

2011-07-22T14:00:00.000+03:00

Democratia presupune participarea indivizilor la viata societatii iar lipsa de participare
pune in pericol functionarea democratica a acesteia. Intotdeauna exista pericolul ca guvernantii sa monopolizeze puterea si sa-si urmareasca exclusiv propriile interese. Tocmai de aceea, cetatenii au datoria de a le aminti in permanenta ca sunt alesii si reprezentantii lor.

Exercitarea libertatii de acces la informatiile de interes public:
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

Implicarea in procesul de luare a deciziilor publice:
Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica

Rezolvarea problemelor comunitatilor prin intermediul ONG-urilor:
Ordonanta nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii + Modificare

Influentarea politicilor publice din interiorul lumii politice:
Legea nr. 14/2003 a partidelor politice

Desfasurarea de munca voluntara in beneficiul comunitatii:
Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului

Exercitarea dreptului la initiativa legislativa cetateneasca:
Legea nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni

Exercitarea libertatii de a manifesta in spatiul public:
Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice

Protejarea cetateanului in fata abuzurilor institutiilor publice
Legea nr. 29/1990 - Legea contenciosului administrativ

Asumarea cetateniei:
Legea nr. 21/1991 a cetateniei romane + Modificari

Exercitarea dreptului de a alege si de a fi ales (legislatie electorala 2004)
Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei
Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

Legea nr. 14/2003 a partidelor politice

2011-07-22T13:55:00.000+03:00

(publicata in Monitorul Oficial nr. 25 din 17 ianuarie 2003)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

CAPITOLUL I
Dispozitii generale Art. 1.
Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Art. 2.
Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.

Art. 3.
(1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe care le organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau (4) din Constitutie.
(3) Este interzisa afilierea partidelor politice la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere incalca valorile prevazute la alin. (1).
(4) Partidele politice nu pot organiza activitati militare sau paramilitare si nici alte activitati interzise de lege.

Art. 4.
(1) Partidele politice se organizeaza si functioneaza dupa criteriul administrativ-teritorial.
(2) Sunt interzise constituirea de structuri ale partidelor politice dupa criteriul locului de munca, precum si desfasurarea de activitati politice la nivelul agentilor economici sau al institutiilor publice.
(3) Desfasurarea de activitati politice la nivelul agentilor economici sau al institutiilor publice este permisa, cu acordul acestora, numai in campania electorala, in conditiile legii.
(4) In cadrul organizatiilor teritoriale partidele politice isi pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.

Art. 5.
(1) Fiecare partid politic trebuie sa aiba denumire integrala, denumire prescurtata si semn permanent proprii. Denumirea integrala, denumirea prescurtata si semnul permanent trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior inregistrate, fiind interzisa utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica in care sunt incadrate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si aliantelor politice, in mod corespunzator.
(3) Denumirea integrala si denumirea prescurtata, precum si semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului roman, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac exceptie partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putand utiliza insemnul organizatiei respective ca atare sau intr-o combinatie specifica.
(4) Semnul permanent poate fi schimbat cu cel putin 6 luni inainte de data alegerilor, de catre organele competente ale partidului, conform statutului si cu respectarea art. 25 si 26.

CAPITOLUL II
Membrii partidelor politice Art. 6.
Pot fi membri ai partidelor politice cetatenii care, potrivit Constitutiei, au drept de vot.

Art. 7.
Din partidele politice nu pot face parte persoanele carora le este interzisa prin lege asocierea politica.

Art. 8.
1) Un cetatean roman nu poate face parte in acelasi timp din doua sau mai multe partide politice.
(2) Inscrierea unei persoane intr-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al carui membru a fost anterior.
(3) La inscrierea intr-un partid politic orice persoana este obligata sa declare in scris, pe propria raspundere, daca are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.
(4) Membrii organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care inscriu candidati in alegeri pot face parte si dintr-un partid politic, avand dreptul de a candida in conditiile legii.
(5) Nici o persoana nu poate fi constransa sa faca parte sau sa nu faca parte dintr-un partid politic.
(6) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza privilegii sau restrangeri in exercitarea drepturilor cetatenesti.

CAPITOLUL III
Organizarea partidelor politice Art. 9.
Fiecare partid politic trebuie sa aiba statut si program politic proprii.

Art. 10.
Statutul partidului politic cuprinde in mod obligatoriu:
a) denumirea integrala si denumirea prescurtata;
b) descrierea semnului permanent;
c) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa;
d) sediul central;
e) mentiunea expresa ca urmareste numai obiective politice;
f) drepturile si indatoririle membrilor;
g) sanctiunile disciplinare si procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;
h) procedura de alegere a organelor executive si competentele acestora;
i) competenta adunarii generale a membrilor sau a delegatilor acestora;
j) organele imputernicite sa prezinte candidaturi in alegerile locale, parlamentare si prezidentiale;
k) organul competent sa propuna reorganizarea partidului sau sa decida asocierea intr-o alianta politica ori in alte forme de asociere;
l) conditiile in care isi inceteaza activitatea;
m) modul de administrare a patrimoniului si sursele de finantare, stabilite in conditiile legii;
n) organul care reprezinta partidul in relatiile cu autoritatile publice si terti;
o) alte mentiuni prevazute ca obligatorii in prezenta lege.

Art. 11.
Statutul si programul politic ale partidului trebuie sa fie prezentate in forma scrisa si aprobate de organele imputernicite prin statut.

Art. 12.
(1) Partidele politice au ca subdiviziuni organizatii teritoriale, potrivit organizarii administrative a tarii, care au numarul minim de membri prevazut de statut.
(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic fata de terti la nivelul local corespunzator, pot deschide conturi la banca si raspund de gestionarea acestora.

Art. 13.
(1) Adunarea generala a membrilor si organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au in statutul fiecarui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic si a organizatiilor sale teritoriale. Conducerile organizatiilor teritoriale se aleg pentru o perioada determinata, prevazuta de statut.
(2) Statutul poate prevedea si alte organe, cu atributii formulate explicit.

Art. 14.
(1) Adunarea generala a membrilor partidului politic sau a delegatilor acestora, la nivel national, este organul suprem de decizie al partidului. Intrunirea acestuia are loc cel putin o data la 4 ani.
(2) Delegatii la adunare sunt alesi de organizatiile teritoriale prin vot secret. Numarul acestora se stabileste in raport cu numarul de membri. Procedurile de desemnare si de delegare a acestora trebuie prevazute in statut.

Art. 15.
(1) Pentru solutionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre acestia si conducerile organizatiilor partidului, se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale.
(2) Membrii comisiei de arbitraj sunt alesi pe o durata de cel mult 4 ani.
(3) Comisia de arbitraj este organizata si functioneaza conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie sa asigure partilor dreptul la opinie si dreptul de a se apara, precum si proceduri echitabile de decizie.

Art. 16.
(1) Organele imputernicite ale partidului politic hotarasc primirea de membri, in conditiile stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanti.
(2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid in orice moment, cu efect imediat.
(3) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic este supusa numai jurisdictiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.

Art. 17.
(1) Hotararile partidului politic si ale organizatiilor sale teritoriale se adopta cu votul majoritatii prevazute in statut.
(2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic si ai conducerilor organizatiilor sale teritoriale se face prin vot secret.
(3) Statutul trebuie sa prevada dreptul fiecarui membru la initiativa politica si posibilitatea examinarii acesteia intr-un cadru organizat.

CAPITOLUL IV
Inregistrarea partidelor politice Art. 18.
(1) Pentru inregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare, semnata de conducatorul organului executiv al partidului politic si de cel putin 3 membri fondatori, care vor fi citati in instanta;
b) statutul partidului, intocmit conform prevederilor art. 10;
c) programul partidului;
d) actul de constituire, impreuna cu lista semnaturilor de sustinere a membrilor fondatori;
e) o declaratie privitoare la sediu si la patrimoniul partidului;
f) dovada deschiderii contului bancar.
(2) Cererea de inregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului Bucuresti timp de 15 zile.
(3) In termen de 3 zile de la data depunerii cererii de inregistrare, anuntul cu privire la aceasta se publica de catre solicitant intr-un ziar central de mare tiraj.

Art. 19.
(1) Lista semnaturilor de sustinere trebuie sa mentioneze obiectul sustinerii, data si locul intocmirii, iar pentru sustinatori trebuie sa contina numele si prenumele, data nasterii, adresa, felul actului de identitate, seria si numarul acestuia, codul numeric personal, precum si semnatura. Sustinatorii inscrierii unui partid politic pot fi numai cetateni cu drept de vot.
(2) Lista va fi insotita de o declaratie pe propria raspundere a persoanei care a intocmit-o, care sa ateste autenticitatea semnaturilor, sub sanctiunea prevazuta de art. 292 din Codul penal.
(3) Lista trebuie sa cuprinda cel putin 25.000 de membri fondatori, domiciliati in cel putin 18 din judetele tarii si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete si municipiul Bucuresti.
(4) Fiecare lista va cuprinde persoane dintr-o singura localitate. Listele vor fi grupate pe localitati si judete, pentru a se putea verifica prevederile alin. (3).

Art. 20.
(1) Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de inregistrare a partidului politic in sedinta publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni in proces, daca depun o cerere de interventie in interes propriu, potrivit Codului de procedura civila. Cererea de interventie se comunica din oficiu persoanelor care au semnat cererea de inregistrare.

Art. 21.
(1) Tribunalul Bucuresti se pronunta asupra cererii de inregistrare a partidului politic in cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 18 alin. (2).
(2) Impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti pot face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevazute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevazute la art. 20 alin. (2).
(3) Curtea de Apel Bucuresti va examina contestatia in sedinta publica, in termen de cel mult 15 zile de la inregistrarea acesteia.
(4) Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitiva si irevocabila.

Art. 22.
Partidul politic dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii instantei privind admiterea cererii de inregistrare.

Art. 23.
Partidele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul partidelor politice.

Art. 24.
(1) Partidele politice au obligatia sa depuna la Tribunalul Bucuresti:
a) documentele atestand desfasurarea adunarilor generale, in termen de 30 de zile de la data acestora;
b) documentele provenind de la autoritatile electorale competente privind desemnarea candidatilor in alegeri, in termen de 30 de zile de la data alegerilor.
(2) Depunerea documentelor prevazute la alin. (1) la Tribunalul Bucuresti se consemneaza in Registrul partidelor politice.

Art. 25.
(1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc in conditiile prevazute de statut.
(2) Orice modificare se comunica Tribunalului Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data adoptarii, cu indeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3). Tribunalul Bucuresti o examineaza potrivit procedurii prevazute la art. 20 si 21.

Art. 26.
(1) In cazul in care modificarile nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau daca instanta a respins cererea de incuviintare a modificarii statutului, iar partidul politic in cauza actioneaza in baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucuresti incetarea activitatii partidului politic si radierea acestuia din Registrul partidelor politice.
(2) In termen de 15 zile de la inregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucuresti se va pronunta asupra acesteia.
(3) Impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti partea interesata poate face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 5 zile de la data comunicarii hotararii.
(4) Curtea de Apel Bucuresti se pronunta in termen de 15 zile de la inregistrarea contestatiei, iar hotararea sa este definitiva si irevocabila.
(5) Hotararea definitiva si irevocabila de admitere a modificarii statutului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Art. 27.
In fiecare an preelectoral partidele politice sunt obligate sa-si actualizeze listele de membri, cu respectarea cerintelor prevazute la art. 19 alin. (3) si (4). Listele actualizate vor fi depuse la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie a acelui an.

CAPITOLUL V
Asocierea partidelor politice Art. 28.
(1) Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianta politica. (2) In protocolul de asociere a partidelor politice intr-o alianta politica trebuie sa se mentioneze denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice, precum si ale partidelor politice componente, semnul permanent al aliantei, obiectivele aliantei, modul de organizare si factorii de decizie.
(3) Prevederile art. 5 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(4) Semnul permanent al aliantei politice poate fi unul propriu acesteia sau poate fi preluat de la unul dintre partidele politice componente.

Art. 29.
(1) Pentru inregistrarea aliantelor politice se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare a aliantei politice, semnata de conducerile executive ale partidelor politice componente;
b) protocolul de asociere;
c) denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice;
d) descrierea semnului permanent;
e) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa la protocol.
(2) Procedura prevazuta la art. 18 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

Art. 30.
(1) Pentru aliantele politice prevederile art. 20-22 se aplica in mod corespunzator.
(2) Aliantele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul aliantelor politice.

Art. 31.
In cazul in care alianta politica se va prezenta in alegeri cu liste comune, candidatii trebuie sa faca parte dintr-un partid politic membru al aliantei.

Art. 32.
(1) Partidele politice pot realiza si alte forme de asociere cu formatiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovarii unor obiective comune.
(2) In protocolul de constituire a formelor de asociere prevazute la alin. (1) se vor mentiona denumirea, semnul permanent - daca este cazul -, organizatiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare si factorii de decizie si acesta va fi depus la Tribunalul Bucuresti, pentru a fi inscris in registrul altor forme de asociere a partidelor.

Art. 33.
Partidele politice membre ale aliantelor politice sau ale altor forme de asociere isi pastreaza personalitatea juridica si patrimoniul propriu.

Art. 34.
Orice modificare in componenta aliantei politice sau in protocolul de asociere se comunica la Tribunalul Bucuresti pentru inregistrare, potrivit prevederilor art. 28 si 29.

Art. 35.
Obiectivele aliantelor politice, precum si modul lor de organizare trebuie sa se conformeze prevederilor art. 2 si 3, cu exceptia participarii cu candidati in alegeri, care este optionala.

Art. 36.
Daca nici unul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obtinut majoritatea absoluta in Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentara pot constitui coalitii pentru asigurarea guvernarii. Coalitiile nu sunt supuse inregistrarii, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispozitii privind asigurarea guvernarii si a sprijinului parlamentar.

CAPITOLUL VI
Reorganizarea partidelor politice Art. 37.
(1) Partidele politice legal constituite pot proceda la reorganizare.
(2) Reorganizarea poate consta in comasare, prin absorbtie sau fuziune, ori in divizare, totala sau partiala.

Art. 38.
(1) Comasarea a doua sau mai multe partide legal constituite se realizeaza prin aprobarea protocolului de comasare de catre organele supreme de decizie ale fiecarui partid, prevazute la art. 14, in cadrul sedintei comune a acestora.
(2) In protocolul de comasare se vor mentiona in mod expres modalitatile de transfer al sumelor, bunurilor si contractelor detinute de partidele comasate, precum si procedura de garantare a continuitatii vechimii in partid a membrilor partidelor politice care fuzioneaza.
(3) In protocolul de comasare se stabileste caracterul acesteia: prin absorbtie sau prin fuziune.

Art. 39.
(1) In situatia comasarii prin absorbtie, unul dintre partidele politice isi pastreaza personalitatea juridica, subrogandu-se in drepturile si obligatiile partidelor absorbite care isi inceteaza activitatea, inclusiv prin cumularea subventiilor acestora. In protocolul de comasare se va preciza care partid isi pastreaza personalitatea juridica, avand drept consecinta pastrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent si electoral, precum si a programului politic.
(2) Protocolul de comasare si, daca este cazul, modificarile la statutul partidului care isi pastreaza personalitatea juridica se comunica, in termen de 10 zile de la adoptarea acestora, Tribunalului Bucuresti, urmandu-se procedura prevazuta la art. 25 si 26.
(3) Partidele politice absorbite vor fi radiate din Registrul partidelor politice.

Art. 40.
(1) In urma comasarii prin fuziune a unor partide politice rezulta un partid politic nou, care se subroga in drepturile si obligatiile partidelor politice care au fuzionat si care, in termen de 10 zile, trebuie sa se conformeze prevederilor art. 18, cu exceptia depunerii listei semnaturilor de sustinere.
(2) Denumirea integrala, denumirea prescurtata, semnul permanent, semnul electoral si programul politic ale noului partid pot fi noi sau pot proveni de la unul sau mai multe dintre partidele care participa la fuziune.
(3) Tribunalul Bucuresti va examina documentele depuse de partidul politic nou format din comasarea prin fuziune, potrivit prevederilor art. 20-22.
(4) Ca urmare a hotararii irevocabile a instantei de inregistrare a noului partid rezultat din comasarea prin fuziune, acesta va fi inscris in Registrul partidelor politice, iar partidele care au procedat la comasare vor fi radiate.

Art. 41.
(1) Un partid politic legal constituit se poate diviza prin hotararea organului sau suprem de decizie, prevazut la art. 14. (2) Divizarea poate fi totala sau partiala.
(3) Inregistrarea partidului sau a partidelor rezultate in urma divizarii se face potrivit prevederilor art. 18-21.
(4) Eventualele modificari ale statutului partidului care isi pastreaza personalitatea juridica se comunica, in termen de 10 zile de la divizare, Tribunalului Bucuresti, urmandu-se procedura prevazuta la art. 25 si 26.

Art. 42.
(1) Divizarea totala consta in impartirea intregului patrimoniu al unui partid politic care isi inceteaza existenta catre doua sau mai multe partide existente sau care iau nastere astfel.
(2) In cazul divizarii totale, prin hotararea de admitere a cererii de inscriere a ultimului partid care ia astfel fiinta se va dispune si radierea din Registrul partidelor politice de la Tribunalul Bucuresti a partidului divizat.

Art. 43.
Divizarea partiala consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unui partid politic, care isi pastreaza personalitatea juridica, si transmiterea acestei parti catre unul sau mai multe partide care exista sau care se infiinteaza in acest fel.

CAPITOLUL VII
Incetarea activitatii partidelor politice Art. 44.
Un partid politic isi inceteaza activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotarare pronuntata de Curtea Constitutionala, pentru incalcarea art. 37 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei;
b) dizolvare, prin hotarare pronuntata de Tribunalul Bucuresti;
c) autodizolvare, hotarata de organele competente prevazute in statut;
d) reorganizare, in situatiile prevazute la art. 39 alin. (3), art. 40 alin. (4) sau art. 42 alin. (2).

Art. 45.
Curtea Constitutionala hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) si (4) si art. 144 lit. i) din Constitutie, cu procedura stabilita in Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.

Art. 46.
(1) Un partid politic se dizolva pe cale judecatoreasca in urmatoarele conditii:
a) cand se constata incalcarea prevederilor art. 30 alin. (7) si ale art. 37 alin. (2) si (4) din Constitutie, de catre Curtea Constitutionala, precum si ale art. 3 alin. (3) si (4) din prezenta lege;
b) cand scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicita ori contrara ordinii publice;
c) cand realizarea scopului partidului politic este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d) cand partidul urmareste alt scop decat cel care rezulta din statutul si programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Bucuresti conform art. 47 alin. (1);
f) ca urmare a neindeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 si 2, constatata de Tribunalul Bucuresti conform art. 48;
g) ca urmare a aplicarii art. 26.
(2) Cererea de dizolvare se adreseaza Tribunalului Bucuresti de catre Ministerul Public si se solutioneaza potrivit normelor de procedura stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).

Art. 47.
(1) Inactivitatea unui partid politic se poate constata in urmatoarele situatii:
a) nu a tinut nici o adunare generala timp de 5 ani;
b) nu a desemnat candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale parlamentare succesive, in cel putin 18 circumscriptii electorale.
(2) Pentru partidul politic aflat in oricare dintre situatiile prevazute la alin. (1) Tribunalul Bucuresti, la cererea Ministerului Public, va constata incetarea existentei sale, cu respectarea normelor de procedura prevazute la art. 26 alin. (2)-(4).

Art. 48.
(1) Neindeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 si 2, se poate constata cand un partid politic nu obtine la doua alegeri generale succesive un numar minim de voturi.
(2) Numarul minim necesar indeplinirii conditiilor prevazute la art. 1 si 2 este de cel putin 50.000 de voturi la nivel national, pentru candidaturile depuse in oricare dintre urmatoarele scrutinuri: consilii judetene, consilii locale, Camera Deputatilor, Senat.

Art. 49.
Documentele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun, in termen de cel mult 10 zile, la Tribunalul Bucuresti, in vederea radierii din Registrul partidelor politice.

Art. 50.
Dupa primirea documentelor privitoare la partidele politice care indeplinesc oricare dintre situatiile prevazute la art. 44, Tribunalul Bucuresti va proceda imediat la radierea acestora din Registrul partidelor politice.

CAPITOLUL VIII
Evidenta partidelor politice si a aliantelor politice Art. 51.
(1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidenta a partidelor politice din Romania.
(2) Institutia cu drept de a opera in Registrul partidelor politice este numai Tribunalul Bucuresti.
(3) Datele din Registrul partidelor politice sunt considerate informatii de interes public.
(4) Inregistrarea si radierea partidelor politice, operate in Registrul partidelor politice, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 52.
(1) Registrul aliantelor politice este instrumentul legal de evidenta pentru aliantele politice.
(2) Prevederile art. 51 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.

CAPITOLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale Art. 53.
(1) Partidele politice existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi continua sa functioneze pe baza actelor legale de inregistrare valabile la data infiintarii.
(2) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor acesteia, urmand procedura judiciara stabilita la art. 18-21, sub sanctiunea radierii din Registrul partidelor politice.
(3) Termenul de 6 luni pentru inscriere este un termen de decadere.

Art. 54.
(1) Denumirea integrala si denumirea prescurtata ale unui partid politic inregistrat legal, precum si semnele permanente folosite de acesta, incepand cu anul 1990, ii apartin de drept, daca le-a folosit primul, si nu pot fi insusite sau utilizate de alte partide politice inregistrate ulterior.
(2) In acceptiunea prezentei legi, sintagma semn permanent inlocuieste sintagma insemnul partidului, utilizata in Legea partidelor politice nr. 27/1996.
(3) Dispozitiile alin. (1) se aplica si aliantelor politice.
(4) Dupa expirarea termenului prevazut la art. 53 alin. (2), partidele si aliantele politice vor utiliza numai denumirea integrala si denumirea prescurtata, precum si semnul permanent inregistrate la Tribunalul Bucuresti, atat in activitatea curenta, cat si cu ocazia alegerilor.

Art. 55.
Organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri li se aplica in mod corespunzator prevederile prezentei legi, cu exceptia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) si f), art. 47, 48 si 53.

Art. 56.
Legea partidelor politice nr. 27/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.87 din 29 aprilie 1996, cu modificarile ulterioare, se abroga, cu exceptia cap. VI - Finantarea partidelor politice.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 26 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 77 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 16 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 77 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU

Bucuresti, 9 ianuarie 2003.

Votul prin corespondenta este pentru a fura alegerile

2011-07-06T22:48:00.000+03:00

Presedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului Romaniei, Titus Corlatean, a acuzat faptul ca actuala Putere vrea sa promoveze votul prin corespondenta, pentru romanii care locuiesc in afara hotarelor, pentru ca astfel va putea sa fraudeze alegerile.

"Am depus motiune, in primul rand, pentru ca legea votului prin corespondenta are o destinatie extrem de clara - obtinerea a un milion de voturi pentru PD-L. Dincolo de aceasta afirmatie a domnului Baconschi, care confirma intentia de a frauda, a cata oara, alegerile, sunt multe lucruri care vizeaza greseli, erori de politica externa sub mandatul acestei puteri", a declarat senatorul PSD, la TV Ziare.com.

Corlatean spune ca si precedentele alegeri prezidentiale au fost fraudate in strainatate, ceea ce a inclinat balanta in favoarea lui Traian Basescu.

El a mai acuzat si esecuri in aderarea la Spatiul Schengen, implicarea politicii externe romanesti in luptele politice interne, acordarea de sinecuri politice in diplomatie si tensionarea relatiilor cu Franta si Germania, motoarele Uniunii Europene.

Totodata, el spune ca Opozitia e nemultumita de faptul ca "ministrul de Extern, primul ministru, seful statului au tacut rusinos la declaratii revizioniste venite din Ungaria", dar si ca acestia nu se intereseaza de romanii cetateni ai altor tari.

"E vorba si de situatia romanilor din Ungaria, ce se intampla cu romanii din valea Timocului, din Serbia? Nu-i intereseaza, caci nu pot vota", a mai spus acesta.

Baze de date, vot pana in zori

Titus Corlatean a vorbit despre ceea ce considera a fi fost grave nereguli in desfasurarea votului in strainatate, pe care considera ca autoritatile si justitia le-au ascuns.

"Sunt informatii ca multi dintre observatori au fost cumparati cu bani, sunt informatii ca s-a votat pana in zori, peste noapte s-au rasturnat rezultatele.

Am depus foarte multe dovezi la Curtea Constitutionala, s-a vorbit de un camion cu dosare, inclusiv in tara sau ca au fost identificati oameni care au votat, desi nu erau in tara (...) Nu stim ce s-a intamplat cu ancheta penala. S-a asternut o tacere asupra miilor, zecilor de mii de sesizari", a spus Titus Corlatean, pentru la TV Ziare.com.

Senatorul PSD spune ca nu se opune, in principiu, votului prin corespondenta, ci doar acestei variante a lui, pentru ca ar fi vorba de "promovarea fara niciun fel de rusine a unui proiect de fraudare a alegerilor".

"Potrivit proiectului de lege, nu se doreste sa fie date publicitatii datele, nu e identificata infractiunea de fraudare - cu alte cuvinte, liber la furat", a spus Corlatean.

El considera ca legea nu poate asigura o transparenta a votului, in conditiile acestea, caci nu va putea rezolva toate chestiunile, dand ca exemplu faptul ca un an si ceva e prea putin pentru realizarea bazei de date cu votantii romani din strainatate, operatiune pe care o considera "imposibila" intr-un timp atat de scurt.

Titus Corlatean a mai adaugat faptul ca ingrijorarile Opozitiei vin si din cauza ca justitia din Romania e politizata si protejeaza regimul lui Traian Basescu, dand ca exemplu "socant" declaratiile sefului DNA, Daniel Morar, care nu era ingrijorat pentru ca parlamentarii au respins perchezitia informatica in calculatorul Monicai Iacob Ridzi, fostul ministru al Tineretului.

El l-a atacat si pe ministrul de Externe, acuzandu-l ca a promovat o lege electorala, lucru fara precedent, dar si pentru nerealizarile mandatului sau.

"E fara precedent ca un proiect de lege electorala sa fie promovat prin ministerul de Externe. (...) Cu domnul Baconschi - nu e o chestiune de ordin personal - ma deranjeaza, din punct de vedere al profesiei, ceea ce face. In primul rand, politizare, gafe, greseli de politica externa, absenta a dinamismului. Are nevoie de relatii personale - a fost ambasador la Paris, trebuia sa stabileasca relatii personale acolo", a spus Corlatean.

Vot pe contributii, vot obligatoriu

Senatorul PSD sustine ca declaratia presedintelui PNL, Crin Antonescu, referitoare la faptul ca ar trebui sa voteze doar romanii din strainatate, care platesc taxe in tara, ar trebui discutata.

"De ce ar trebui concetatenii nostri din strainatate sa decida soarta celor care traiesc in tara? Suntem voci care sunt impotriva acelui sistem. Eu personal sunt in favoarea pentru ca cetatenii romani din strainatate sa poata vota (...) Sunt in favoarea faptului ca romanii din strainatate, care contribuie la un anumit efort financiar, sa poata vota", a mai declarat Corlatean.

El spune ca si in tara regimul Basescu va incerca sa fraudeze alegerile, beneficiind de faptul ca "romanul isi accepta mult mai usor soarta."

Intrebat daca impunerea votului obligatoriu ar fi o solutie, Corlatean s-a aratat impotriva in acest moment, considerand ca "ar fi o solutie daca romanii ar fi mai avansati din punct de vedere al constiintei civice".

"Ar trebui sa-i sanctionam pe toti cei care nu vin la vot, pentru cei saraci ar fi greu sa si plateasca, e greu de pus in practica. In perspectiva, si eu as fi pentru obligativitatea votului".

Cum se pot fura alegerile – metode

2011-07-06T22:45:00.000+03:00

Inspirat de Răzvan Popa, care povesteşte cum şi cine vrea să fraudeze alegerile mi-am adus aminte o chestiune ce mi-a povestit-o un om de la BEJ azi dimineaţă. Au dispărut 100 de buletine de vot.

Ce poţi să faci cu 100 de buletine de vot? Ar părea că ajung doar pentru 100 de voturi pe când aceste buletine ajung pentru 100 de secţii de votare. Metoda e simplă omul partidului ia un buletin neştampilat, în ştampilează în dreptul candidatului ce trebuie să iasă. Apoi aşteaptă să vine ţiganii la urne. Ţiganului i se oferă buletinul de vot gata ştampilat, omul mai ia un buletin de la secţia de votare şi intră în cabina de vot. Acolo face schimbul şi când iese pune în urnă buletinul de vot gata ştampilat. Cel imaculat ajunge înapoi la omul partidului care îi oferă, astfel, cele două milioane de lei promise pentru vot.

Chestiunile astea merg, în general, în zonele rurale şi cu mulţă ţigănime. Un motiv în plus să mergeţi la vot.

Se pot fura alegerile?

2011-07-06T22:42:00.000+03:00

18 Noiembrie 2009

În urma unui articol în care scriam că aproximativ 18 milioane de români pot vota, un prieten mi-a semnalat următoarea problemă. În urmă cu câteva zile, pe 1 octombrie, Biroul Electoral Central preciza că numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente - transmise de Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor - este de 18.347.397 de alegători. Curios este că Institutul Naţional de Statistică anunţa o altă cifră - 18.317.925 de alegători. Pare o problemă banală, dar diferenţa este de 29.472 alegători. Una destul de mare, mai ales când lupta se dă la mustaţă. Un finiş de fotografie, cum se spune în sport. Nu pricep de ce instituţiile statului nu se pot pune de acord asupra unor date oficiale. Din ce în ce mai des apare problema falsificării scrutinului de la sfârşitul acestei săptămâni. O problemă care există de când avem alegeri în România. Ciudat este că s-au tipărit - tot conform Biroului Electoral Central - 1.245.992 de buletine suplimentar pentru secţiile de votare speciale. Dacă mai ţinem cont că ai voie să introduci buletinele în oricare dintre cele trei urne - două pentru referendum şi unul pentru alegerea preşedintelui - aflate în sediul de votare, lucrurile se complică. Metodele de fraudă electorală - cu buletine gata ştampilate - sunt arhicunoscute.

Cum sondajele de opinie - cât or fi ele de exacte - dau scoruri foarte strânse, fiecare vot e important. Prevăd că duminică iar va începe sarabanda acuzaţiilor, autobuze, turism electoral. Un alt episod specific acestei ţări parcă blestemate!

Mai mult: Bichir - Se pot fura alegerile? | Libertatea.ro

Metode de fraudare a alegerilor

2011-07-06T22:37:00.000+03:00

Cum se fura alegerile - cateva metode patentate

1.Suveica

Cea mai folosită formă de furt electoral este „suveica“: „organizatorul“ - reprezentantul unui candidat - vine cu bani în buzunar şi cu buletine de vot ştampilate pe cine trebuie. El stă la colţ de stradă, iar în acest timp apar „clienţii“. Contra unei sume de bani, aceştia se duc la vot şi pun în urnă buletinul primit în afara secţiei, iar pe celălalt care-l primesc de la comisia de votare îl aduc afară. De multe ori, "organizatorul face un semn cvasi-invizibil pe buletinul de control, ca să nu-i dea omul ţeapă venind cu el înapoi. Pericolul major vine din faptul ca operaţiunea se poate repeta la infinit chiar şi cu un singur buletin de vot ştampilat pe „cine trebuie“ şi aflat iniţial în posesia „organizatorului“, daca acesta detine si o stampila. Cu ocazia asta aflati si de ce se fura stampilele.

2.Telefonul cu camera

Altă metodă des practicată de alegătorii care primesc bani este metoda „telefonului cu camera“. Se intra în cabina de vot cu telefon mobil cu cameră pentru fotografierea votului. După votare, alegătorul prezintă „organizatorului“ poza din care să reiasă pe cine a votat şi îşi primeşte banii.

3.Procesul Verbal

Metoda cu procesul verbal facut de acasa se practica mai ales in localitatile mici si izolate. Presedintele sectiei de votare are un proces verbal de numaratoare facut de acasa si nesemnat. Dupa numaratoare, se bea un pahar "in echipa", de bucurie ca s-a terminat corvoada, si se da la semnat falsul proces verbal. Nimeni nu se uita ce semneaza, si uite-asa capata mai multe voturi cine trebuie.

4.Ştampila

Cauciucul de la stampila se lipeste pe palma cu un adeziv elastic, gen prenandez, iar tusiera se prinde vertical pe interiorul sacoului. Buletinele sunt stampilate in timpul numaratorii: fie cele goale cu numele candidatului, fie cele ale contracandidatului mai primesc o stampila, ca să se anuleze.

5.Biblia

Tot la ţară se aplică foarte uşor. Se cauta oameni saraci si credinciosi, lista de regula o da preotul care oricum spune in biserica cu cine trebuie votat. Contra a 20-50 de lei, oamenii sunt puşi să jure cu mâna pe Biblie ca vor vota aşa cum trebuie.

de fraudare a alegerilor, dar ele pot fi mai multe, mai mult sau mai puţin realizabile.

6.Turismul electoral

Este cea mai celebră metodă şi presupune plimbarea alegătorilor prin mai multe localităţi pentru a vota de mai multe ori cu acelaşi candidat. Cum autocolantele de pe cartea de identitate se curăţă uşor, oamenii pot vota şi de 10 ori într-o zi. Sigur, există riscul unui dosar penal, dar nici nu stat nu merge mai departe de amendă penală, pentru că e foarte greu să spui că ai în ţară deţinuţi politici. În plus, metoda este aplicată de cei care joacă la câştig, iar dacă câştigă, dosarul tău va fi îngropat până se prescrie fapta.

7.Urna mobilă

Urna mobilă se deplasează, însoţită de membrii unei comisii din secţia de votare, pentru că cei care au probleme locomotorii sau alte probleme medicale ce îngreunează venirea la secţia de votare. De multe ori, urna nici nu ajunge la destinaţie. Îmn alte cazuri, se spune alegătorului unde să pună ştampila.

8.Urna mobilă schimbată

De obicei se ştie câte persoane vor vota prin intermediul urnei mobile. După încheierea traseului, urna mobilă se pune în portbagajul maşinii cu care se deplasează cei doi membri din secţia de votare arondată şi se acoperă cu o prelată. Când se ajunge la secţia de votare, de sub prelată se scoate o urnă mobilă similară, cu buletine ştampilate anterior pe „cine trebuie”.

9.Înlocuirea

E o metodă mai grea, dar pe larg folosită în comune. Exemplu. X, om de afaceri şi membru al partidui Z, are 100 de angajaţi. În ziua votului, îi reţine la muncă, pentru o comandă urgentă. Transmite datele de identificare colegilor de partid din secţiile de votare, care introduc în urne 100 de buletine de vot gata completate şi semnează în fals pentru angajaţii lui X, care habar n-au că au votat.

10.Autobuzul

Implică scoaterea la vot a acelor oameni care ţin cu un candidat, dar nu au chef să-şi piardă ziua votând. De obicei, mobilizarea se face la pachet cu o excursie relaxantă, eventual o masă caldă, la vreun local.

11.Buletin fără ştampilă

Tot la ţară, unde toată lumea ştie pe toată lumea. Se oferă celor despre care se crede că vor vota cu contracandidatul, buletine de vot ce nu au aplicată ştampila de control. Normal, buletinele se anulează la numărătoare.

12.Tipografia

Dacă ai pile în sistem, nu e greu să afli ce fel de hârtie şi de tuş se va folosi la votare. Cum alegerea acestora s-a făcut întotdeauna pe criteriul costului scăzut, vei putea tipări câteva zeci de mii de buletine de vot la cea mai rudimentară tipografie. De introdus în urne o faci cu activul de partid: fiecare, la secţia lui, intră cu un buletin la vedere în cabina de vot şi lasă acolo câte cinci. Nu contează că la numărătoare va ieşi scandal că sunt voturi în plus: ca să nu piardă totul, partidele negociază şi scot proporţional, de la fiecare, un număr de buletine de vot. Rezultatul? Ţie ţi se scad dintr-un total umflat, lor dintr-un total diminuat.

13.Înghesuiala

E o soluţie pentru secţiile de vot unde candidatul tău nu are nici o şansă. Aglomerarea intrării în secţie, eventual provocare de scandal, îngreunează intenţionat exprimarea votului de către cetăţeni. Rezultatul: contracandidatul va primi mai puţine voturi.

14.Fifty-fifty

Buletinele nefolosite pot fi împărţite de reprezentanţii Biroului şi introduse în urnă. De obicei funcţionează în secţiile mici, unde nu sunt observatori.

15.Maradona

Este posibil ca, într-o clipă de neatenţie de la numărarea voturilor, anumite buletine de vot să fie mutate dintr-un teanc într-altul.

16.Mita electorală

Acordarea de bani (de regulă între 100.000 lei vechi – un milion de lei vechi); de plase/pachete cu produse alimentare, diverse alte promisiuni – este una dintre formele cel mai des întâlnite de fraudă electorală. De regulă sunt mituiţi alegătorii cu un nivel de educaţie redus, cei cu venituri modeste – în special persoanele care beneficiază de ajutor social – şi nu în ultimul rând pensionarii. De asemenea, categoria de alegători care poate fi mituită nu cunoaşte decât în mică măsură sau chiar deloc candidaţii şi programele lor.

17.Comando 5

Sute de transporturi efectuate, între localităţi apropiate, de autoturisme cu câte cinci votanţi nu bat la ochi. Merită, nu?

18.Căpşunarii

De regulă, mai ales în comunităţile mici, se ştiu persoanele plecate la muncă în afara graniţelor. În locul lor ar putea „vota” fie turişti electorali sau persoane cunoscute de către reprezentanţii partidelor din secţiile de votare, care anterior au intrat în posesia CNP-ului „căpşunarilor”. De regulă, asta se întâmplă dimineaţa, cu o jumătate de oră înainte de începerea votării, se introduc în urnă mai multe buletine de vot ştampilate cum trebuie. Apoi, pe parcursul zilei de vot, fraudatorii trebuie doar să semneze pe lista de vot persoanele despre care se ştie că nu vin la secţie.