vineri, 22 iulie 2011

Organizatiile neguvernamentale active la care puteti apela pentru a va sprijini in demersurile dumneavoastra publice:



Organizatia pentru Apararea Derepturilor Omului:
 www.oado.ro 
Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki:
 www.apador.org 
Alianta Civica:
 www.aliantacivica.ro 
Grupul pentru Dialog Social:
 http://gds.ong.ro 
Asociatia Academia de Advocacy:
 www.advocacy.ro 
Institutul Intercultural Timisoara:
 www.intercultural.ro 
Asociatia Pro Democratia:
 www.apd.ro 
Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania - APFR:
 www.apfr.dnttm.ro 
Asociatia Femeilor din Romania - AFR:
 www.afr.ro 
Asociatia Romana Anti-SIDA - ARAS:
 www.arasnet.ro 
Fundatia Romanian Angel Appeal:
 www.raa.ro 
Asociatia ACCEPT:
 www.accept-romania.ro 
Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania:
 www.apc-romania.ro 
Centrul pentru Jurnalism Independent:
 http://www.cji.ro 
Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie:
 http://www.crji.org 
Agentia de Monitorizare a Presei:
 www.freeex.org 
Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale:
 www.audiovizual.ro 
Reteaua Centrelor ACCES:
 www.accesinfo.ro 
Centrul National de Voluntriat - "Pro Vobis":
 www.voluntariat.ro 
CENTRAS - Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale:
 www.centras.ro 
FDSC - Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile:
 www.fdsc.ro 
AID-ONG - Agentia pentru Informarea si Dezvoltarea Organizatiilor Neguvernamentale:
 www.aid-ong.ro 
Asociatia Salvati Copiii:
 http://salvati.copiii.roknet.ro 
PALTIN - Participarea TINerilor la Administrarea Locala:
 www.paltin.ro 
Organizatia Nationala a Persoanelor cu Handicap din Romania:
 www.integration.ro 
Fundatia pentru o Societate Deschisa:
 www.osf.ro 
SON - Soros Open Network Romania:
 www.son.ro 
Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate:
 www.cpss.ro 
Centrul de Dezvoltare Economica:
 www.cde.ro 
Centrul Educatia 2000+:
 www.cedu.ro 
Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala:
 www.stepbystep.ro 
Fundatia CONCEPT:
 www.concept.ro 
Centrul de Resurse Juridice:
 www.crj.ro 
Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala:
 www.edrc.ro 
Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi:
 www.romacenter.ro 
Centrul pentru Parteneriat in Egalitate:
 www.gender.ro 
Centrul Euroregional pentru Democratie:
 www.regionalnet.org 
Centrul de Mediere si Securitate Comunitara:
 www.cmsc.ro 
Centrul pentru Asistenta Rurala:
 www.rural-center.org 

Participare civica si exersarea drepturilor civice

Democratia presupune participarea indivizilor la viata societatii iar lipsa de participare
pune in pericol functionarea democratica a acesteia. Intotdeauna exista pericolul ca guvernantii sa monopolizeze puterea si sa-si urmareasca exclusiv propriile interese. Tocmai de aceea, cetatenii au datoria de a le aminti in permanenta ca sunt alesii si reprezentantii lor.

  • Exercitarea libertatii de acces la informatiile de interes public:
     Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public 


  • Implicarea in procesul de luare a deciziilor publice:
     Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica 


  • Rezolvarea problemelor comunitatilor prin intermediul ONG-urilor:
     Ordonanta nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii  +  Modificare 


  • Influentarea politicilor publice din interiorul lumii politice:
     Legea nr. 14/2003 a partidelor politice 


  • Desfasurarea de munca voluntara in beneficiul comunitatii:
     Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului 


  • Exercitarea dreptului la initiativa legislativa cetateneasca:
     Legea nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni 


  • Exercitarea libertatii de a manifesta in spatiul public:
     Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice 


  • Protejarea cetateanului in fata abuzurilor institutiilor publice
     Legea nr. 29/1990 - Legea contenciosului administrativ 


  • Asumarea cetateniei:
     Legea nr. 21/1991 a cetateniei romane  +  Modificari 


  • Exercitarea dreptului de a alege si de a fi ales (legislatie electorala 2004)
     Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale 
     Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei 
     Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului 


  • Legea nr. 14/2003 a partidelor politice


    (publicata in Monitorul Oficial nr. 25 din 17 ianuarie 2003)

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

    CAPITOLUL I
    Dispozitii generale
    Art. 1.
    Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.

    Art. 2.
    Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.

    Art. 3.
    (1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.
    (2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe care le organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau (4) din Constitutie.
    (3) Este interzisa afilierea partidelor politice la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere incalca valorile prevazute la alin. (1).
    (4) Partidele politice nu pot organiza activitati militare sau paramilitare si nici alte activitati interzise de lege.

    Art. 4.
    (1) Partidele politice se organizeaza si functioneaza dupa criteriul administrativ-teritorial.
    (2) Sunt interzise constituirea de structuri ale partidelor politice dupa criteriul locului de munca, precum si desfasurarea de activitati politice la nivelul agentilor economici sau al institutiilor publice.
    (3) Desfasurarea de activitati politice la nivelul agentilor economici sau al institutiilor publice este permisa, cu acordul acestora, numai in campania electorala, in conditiile legii.
    (4) In cadrul organizatiilor teritoriale partidele politice isi pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.

    Art. 5.
    (1) Fiecare partid politic trebuie sa aiba denumire integrala, denumire prescurtata si semn permanent proprii. Denumirea integrala, denumirea prescurtata si semnul permanent trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior inregistrate, fiind interzisa utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica in care sunt incadrate.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplica si aliantelor politice, in mod corespunzator.
    (3) Denumirea integrala si denumirea prescurtata, precum si semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului roman, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac exceptie partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putand utiliza insemnul organizatiei respective ca atare sau intr-o combinatie specifica.
    (4) Semnul permanent poate fi schimbat cu cel putin 6 luni inainte de data alegerilor, de catre organele competente ale partidului, conform statutului si cu respectarea art. 25 si 26.

    CAPITOLUL II
    Membrii partidelor politice
    Art. 6.
    Pot fi membri ai partidelor politice cetatenii care, potrivit Constitutiei, au drept de vot.

    Art. 7.
    Din partidele politice nu pot face parte persoanele carora le este interzisa prin lege asocierea politica.

    Art. 8.
    1) Un cetatean roman nu poate face parte in acelasi timp din doua sau mai multe partide politice.
    (2) Inscrierea unei persoane intr-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al carui membru a fost anterior.
    (3) La inscrierea intr-un partid politic orice persoana este obligata sa declare in scris, pe propria raspundere, daca are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.
    (4) Membrii organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care inscriu candidati in alegeri pot face parte si dintr-un partid politic, avand dreptul de a candida in conditiile legii.
    (5) Nici o persoana nu poate fi constransa sa faca parte sau sa nu faca parte dintr-un partid politic.
    (6) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza privilegii sau restrangeri in exercitarea drepturilor cetatenesti.

    CAPITOLUL III
    Organizarea partidelor politice
    Art. 9.
    Fiecare partid politic trebuie sa aiba statut si program politic proprii.

    Art. 10.
    Statutul partidului politic cuprinde in mod obligatoriu:
    a) denumirea integrala si denumirea prescurtata;
    b) descrierea semnului permanent;
    c) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa;
    d) sediul central;
    e) mentiunea expresa ca urmareste numai obiective politice;
    f) drepturile si indatoririle membrilor;
    g) sanctiunile disciplinare si procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;
    h) procedura de alegere a organelor executive si competentele acestora;
    i) competenta adunarii generale a membrilor sau a delegatilor acestora;
    j) organele imputernicite sa prezinte candidaturi in alegerile locale, parlamentare si prezidentiale;
    k) organul competent sa propuna reorganizarea partidului sau sa decida asocierea intr-o alianta politica ori in alte forme de asociere;
    l) conditiile in care isi inceteaza activitatea;
    m) modul de administrare a patrimoniului si sursele de finantare, stabilite in conditiile legii;
    n) organul care reprezinta partidul in relatiile cu autoritatile publice si terti;
    o) alte mentiuni prevazute ca obligatorii in prezenta lege.

    Art. 11.
    Statutul si programul politic ale partidului trebuie sa fie prezentate in forma scrisa si aprobate de organele imputernicite prin statut.

    Art. 12.
    (1) Partidele politice au ca subdiviziuni organizatii teritoriale, potrivit organizarii administrative a tarii, care au numarul minim de membri prevazut de statut.
    (2) Organele locale pot reprezenta partidul politic fata de terti la nivelul local corespunzator, pot deschide conturi la banca si raspund de gestionarea acestora.

    Art. 13.
    (1) Adunarea generala a membrilor si organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au in statutul fiecarui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic si a organizatiilor sale teritoriale. Conducerile organizatiilor teritoriale se aleg pentru o perioada determinata, prevazuta de statut.
    (2) Statutul poate prevedea si alte organe, cu atributii formulate explicit.

    Art. 14.
    (1) Adunarea generala a membrilor partidului politic sau a delegatilor acestora, la nivel national, este organul suprem de decizie al partidului. Intrunirea acestuia are loc cel putin o data la 4 ani.
    (2) Delegatii la adunare sunt alesi de organizatiile teritoriale prin vot secret. Numarul acestora se stabileste in raport cu numarul de membri. Procedurile de desemnare si de delegare a acestora trebuie prevazute in statut.

    Art. 15.
    (1) Pentru solutionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre acestia si conducerile organizatiilor partidului, se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale.
    (2) Membrii comisiei de arbitraj sunt alesi pe o durata de cel mult 4 ani.
    (3) Comisia de arbitraj este organizata si functioneaza conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie sa asigure partilor dreptul la opinie si dreptul de a se apara, precum si proceduri echitabile de decizie.

    Art. 16.
    (1) Organele imputernicite ale partidului politic hotarasc primirea de membri, in conditiile stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanti.
    (2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid in orice moment, cu efect imediat.
    (3) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic este supusa numai jurisdictiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.

    Art. 17.
    (1) Hotararile partidului politic si ale organizatiilor sale teritoriale se adopta cu votul majoritatii prevazute in statut.
    (2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic si ai conducerilor organizatiilor sale teritoriale se face prin vot secret.
    (3) Statutul trebuie sa prevada dreptul fiecarui membru la initiativa politica si posibilitatea examinarii acesteia intr-un cadru organizat.

    CAPITOLUL IV
    Inregistrarea partidelor politice
    Art. 18.
    (1) Pentru inregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
    a) cererea de inregistrare, semnata de conducatorul organului executiv al partidului politic si de cel putin 3 membri fondatori, care vor fi citati in instanta;
    b) statutul partidului, intocmit conform prevederilor art. 10;
    c) programul partidului;
    d) actul de constituire, impreuna cu lista semnaturilor de sustinere a membrilor fondatori;
    e) o declaratie privitoare la sediu si la patrimoniul partidului;
    f) dovada deschiderii contului bancar.
    (2) Cererea de inregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului Bucuresti timp de 15 zile.
    (3) In termen de 3 zile de la data depunerii cererii de inregistrare, anuntul cu privire la aceasta se publica de catre solicitant intr-un ziar central de mare tiraj.

    Art. 19.
    (1) Lista semnaturilor de sustinere trebuie sa mentioneze obiectul sustinerii, data si locul intocmirii, iar pentru sustinatori trebuie sa contina numele si prenumele, data nasterii, adresa, felul actului de identitate, seria si numarul acestuia, codul numeric personal, precum si semnatura. Sustinatorii inscrierii unui partid politic pot fi numai cetateni cu drept de vot.
    (2) Lista va fi insotita de o declaratie pe propria raspundere a persoanei care a intocmit-o, care sa ateste autenticitatea semnaturilor, sub sanctiunea prevazuta de art. 292 din Codul penal.
    (3) Lista trebuie sa cuprinda cel putin 25.000 de membri fondatori, domiciliati in cel putin 18 din judetele tarii si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete si municipiul Bucuresti.
    (4) Fiecare lista va cuprinde persoane dintr-o singura localitate. Listele vor fi grupate pe localitati si judete, pentru a se putea verifica prevederile alin. (3).

    Art. 20.
    (1) Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de inregistrare a partidului politic in sedinta publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
    (2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni in proces, daca depun o cerere de interventie in interes propriu, potrivit Codului de procedura civila. Cererea de interventie se comunica din oficiu persoanelor care au semnat cererea de inregistrare.

    Art. 21.
    (1) Tribunalul Bucuresti se pronunta asupra cererii de inregistrare a partidului politic in cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 18 alin. (2).
    (2) Impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti pot face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevazute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevazute la art. 20 alin. (2).
    (3) Curtea de Apel Bucuresti va examina contestatia in sedinta publica, in termen de cel mult 15 zile de la inregistrarea acesteia.
    (4) Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitiva si irevocabila.

    Art. 22.
    Partidul politic dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii instantei privind admiterea cererii de inregistrare.

    Art. 23.
    Partidele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul partidelor politice.

    Art. 24.
    (1) Partidele politice au obligatia sa depuna la Tribunalul Bucuresti:
    a) documentele atestand desfasurarea adunarilor generale, in termen de 30 de zile de la data acestora;
    b) documentele provenind de la autoritatile electorale competente privind desemnarea candidatilor in alegeri, in termen de 30 de zile de la data alegerilor.
    (2) Depunerea documentelor prevazute la alin. (1) la Tribunalul Bucuresti se consemneaza in Registrul partidelor politice.

    Art. 25.
    (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc in conditiile prevazute de statut.
    (2) Orice modificare se comunica Tribunalului Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data adoptarii, cu indeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3). Tribunalul Bucuresti o examineaza potrivit procedurii prevazute la art. 20 si 21.

    Art. 26.
    (1) In cazul in care modificarile nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau daca instanta a respins cererea de incuviintare a modificarii statutului, iar partidul politic in cauza actioneaza in baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucuresti incetarea activitatii partidului politic si radierea acestuia din Registrul partidelor politice.
    (2) In termen de 15 zile de la inregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucuresti se va pronunta asupra acesteia.
    (3) Impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti partea interesata poate face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 5 zile de la data comunicarii hotararii.
    (4) Curtea de Apel Bucuresti se pronunta in termen de 15 zile de la inregistrarea contestatiei, iar hotararea sa este definitiva si irevocabila.
    (5) Hotararea definitiva si irevocabila de admitere a modificarii statutului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

    Art. 27.
    In fiecare an preelectoral partidele politice sunt obligate sa-si actualizeze listele de membri, cu respectarea cerintelor prevazute la art. 19 alin. (3) si (4). Listele actualizate vor fi depuse la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie a acelui an.

    CAPITOLUL V
    Asocierea partidelor politice
    Art. 28.
    (1) Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianta politica. (2) In protocolul de asociere a partidelor politice intr-o alianta politica trebuie sa se mentioneze denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice, precum si ale partidelor politice componente, semnul permanent al aliantei, obiectivele aliantei, modul de organizare si factorii de decizie.
    (3) Prevederile art. 5 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
    (4) Semnul permanent al aliantei politice poate fi unul propriu acesteia sau poate fi preluat de la unul dintre partidele politice componente.

    Art. 29.
    (1) Pentru inregistrarea aliantelor politice se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
    a) cererea de inregistrare a aliantei politice, semnata de conducerile executive ale partidelor politice componente;
    b) protocolul de asociere;
    c) denumirea integrala si denumirea prescurtata ale aliantei politice;
    d) descrierea semnului permanent;
    e) semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa la protocol.
    (2) Procedura prevazuta la art. 18 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

    Art. 30.
    (1) Pentru aliantele politice prevederile art. 20-22 se aplica in mod corespunzator.
    (2) Aliantele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul aliantelor politice.

    Art. 31.
    In cazul in care alianta politica se va prezenta in alegeri cu liste comune, candidatii trebuie sa faca parte dintr-un partid politic membru al aliantei.

    Art. 32.
    (1) Partidele politice pot realiza si alte forme de asociere cu formatiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovarii unor obiective comune.
    (2) In protocolul de constituire a formelor de asociere prevazute la alin. (1) se vor mentiona denumirea, semnul permanent - daca este cazul -, organizatiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare si factorii de decizie si acesta va fi depus la Tribunalul Bucuresti, pentru a fi inscris in registrul altor forme de asociere a partidelor.

    Art. 33.
    Partidele politice membre ale aliantelor politice sau ale altor forme de asociere isi pastreaza personalitatea juridica si patrimoniul propriu.

    Art. 34.
    Orice modificare in componenta aliantei politice sau in protocolul de asociere se comunica la Tribunalul Bucuresti pentru inregistrare, potrivit prevederilor art. 28 si 29.

    Art. 35.
    Obiectivele aliantelor politice, precum si modul lor de organizare trebuie sa se conformeze prevederilor art. 2 si 3, cu exceptia participarii cu candidati in alegeri, care este optionala.

    Art. 36.
    Daca nici unul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obtinut majoritatea absoluta in Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentara pot constitui coalitii pentru asigurarea guvernarii. Coalitiile nu sunt supuse inregistrarii, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispozitii privind asigurarea guvernarii si a sprijinului parlamentar.

    CAPITOLUL VI
    Reorganizarea partidelor politice
    Art. 37.
    (1) Partidele politice legal constituite pot proceda la reorganizare.
    (2) Reorganizarea poate consta in comasare, prin absorbtie sau fuziune, ori in divizare, totala sau partiala.

    Art. 38.
    (1) Comasarea a doua sau mai multe partide legal constituite se realizeaza prin aprobarea protocolului de comasare de catre organele supreme de decizie ale fiecarui partid, prevazute la art. 14, in cadrul sedintei comune a acestora.
    (2) In protocolul de comasare se vor mentiona in mod expres modalitatile de transfer al sumelor, bunurilor si contractelor detinute de partidele comasate, precum si procedura de garantare a continuitatii vechimii in partid a membrilor partidelor politice care fuzioneaza.
    (3) In protocolul de comasare se stabileste caracterul acesteia: prin absorbtie sau prin fuziune.

    Art. 39.
    (1) In situatia comasarii prin absorbtie, unul dintre partidele politice isi pastreaza personalitatea juridica, subrogandu-se in drepturile si obligatiile partidelor absorbite care isi inceteaza activitatea, inclusiv prin cumularea subventiilor acestora. In protocolul de comasare se va preciza care partid isi pastreaza personalitatea juridica, avand drept consecinta pastrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent si electoral, precum si a programului politic.
    (2) Protocolul de comasare si, daca este cazul, modificarile la statutul partidului care isi pastreaza personalitatea juridica se comunica, in termen de 10 zile de la adoptarea acestora, Tribunalului Bucuresti, urmandu-se procedura prevazuta la art. 25 si 26.
    (3) Partidele politice absorbite vor fi radiate din Registrul partidelor politice.

    Art. 40.
    (1) In urma comasarii prin fuziune a unor partide politice rezulta un partid politic nou, care se subroga in drepturile si obligatiile partidelor politice care au fuzionat si care, in termen de 10 zile, trebuie sa se conformeze prevederilor art. 18, cu exceptia depunerii listei semnaturilor de sustinere.
    (2) Denumirea integrala, denumirea prescurtata, semnul permanent, semnul electoral si programul politic ale noului partid pot fi noi sau pot proveni de la unul sau mai multe dintre partidele care participa la fuziune.
    (3) Tribunalul Bucuresti va examina documentele depuse de partidul politic nou format din comasarea prin fuziune, potrivit prevederilor art. 20-22.
    (4) Ca urmare a hotararii irevocabile a instantei de inregistrare a noului partid rezultat din comasarea prin fuziune, acesta va fi inscris in Registrul partidelor politice, iar partidele care au procedat la comasare vor fi radiate.

    Art. 41.
    (1) Un partid politic legal constituit se poate diviza prin hotararea organului sau suprem de decizie, prevazut la art. 14. (2) Divizarea poate fi totala sau partiala.
    (3) Inregistrarea partidului sau a partidelor rezultate in urma divizarii se face potrivit prevederilor art. 18-21.
    (4) Eventualele modificari ale statutului partidului care isi pastreaza personalitatea juridica se comunica, in termen de 10 zile de la divizare, Tribunalului Bucuresti, urmandu-se procedura prevazuta la art. 25 si 26.

    Art. 42.
    (1) Divizarea totala consta in impartirea intregului patrimoniu al unui partid politic care isi inceteaza existenta catre doua sau mai multe partide existente sau care iau nastere astfel.
    (2) In cazul divizarii totale, prin hotararea de admitere a cererii de inscriere a ultimului partid care ia astfel fiinta se va dispune si radierea din Registrul partidelor politice de la Tribunalul Bucuresti a partidului divizat.

    Art. 43.
    Divizarea partiala consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unui partid politic, care isi pastreaza personalitatea juridica, si transmiterea acestei parti catre unul sau mai multe partide care exista sau care se infiinteaza in acest fel.

    CAPITOLUL VII
    Incetarea activitatii partidelor politice
    Art. 44.
    Un partid politic isi inceteaza activitatea prin:
    a) dizolvare, prin hotarare pronuntata de Curtea Constitutionala, pentru incalcarea art. 37 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei;
    b) dizolvare, prin hotarare pronuntata de Tribunalul Bucuresti;
    c) autodizolvare, hotarata de organele competente prevazute in statut;
    d) reorganizare, in situatiile prevazute la art. 39 alin. (3), art. 40 alin. (4) sau art. 42 alin. (2).

    Art. 45.
    Curtea Constitutionala hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) si (4) si art. 144 lit. i) din Constitutie, cu procedura stabilita in Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.

    Art. 46.
    (1) Un partid politic se dizolva pe cale judecatoreasca in urmatoarele conditii:
    a) cand se constata incalcarea prevederilor art. 30 alin. (7) si ale art. 37 alin. (2) si (4) din Constitutie, de catre Curtea Constitutionala, precum si ale art. 3 alin. (3) si (4) din prezenta lege;
    b) cand scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicita ori contrara ordinii publice;
    c) cand realizarea scopului partidului politic este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
    d) cand partidul urmareste alt scop decat cel care rezulta din statutul si programul politic ale acestuia;
    e) ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Bucuresti conform art. 47 alin. (1);
    f) ca urmare a neindeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 si 2, constatata de Tribunalul Bucuresti conform art. 48;
    g) ca urmare a aplicarii art. 26.
    (2) Cererea de dizolvare se adreseaza Tribunalului Bucuresti de catre Ministerul Public si se solutioneaza potrivit normelor de procedura stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).

    Art. 47.
    (1) Inactivitatea unui partid politic se poate constata in urmatoarele situatii:
    a) nu a tinut nici o adunare generala timp de 5 ani;
    b) nu a desemnat candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale parlamentare succesive, in cel putin 18 circumscriptii electorale.
    (2) Pentru partidul politic aflat in oricare dintre situatiile prevazute la alin. (1) Tribunalul Bucuresti, la cererea Ministerului Public, va constata incetarea existentei sale, cu respectarea normelor de procedura prevazute la art. 26 alin. (2)-(4).

    Art. 48.
    (1) Neindeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 si 2, se poate constata cand un partid politic nu obtine la doua alegeri generale succesive un numar minim de voturi.
    (2) Numarul minim necesar indeplinirii conditiilor prevazute la art. 1 si 2 este de cel putin 50.000 de voturi la nivel national, pentru candidaturile depuse in oricare dintre urmatoarele scrutinuri: consilii judetene, consilii locale, Camera Deputatilor, Senat.

    Art. 49.
    Documentele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun, in termen de cel mult 10 zile, la Tribunalul Bucuresti, in vederea radierii din Registrul partidelor politice.

    Art. 50.
    Dupa primirea documentelor privitoare la partidele politice care indeplinesc oricare dintre situatiile prevazute la art. 44, Tribunalul Bucuresti va proceda imediat la radierea acestora din Registrul partidelor politice.

    CAPITOLUL VIII
    Evidenta partidelor politice si a aliantelor politice
    Art. 51.
    (1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidenta a partidelor politice din Romania.
    (2) Institutia cu drept de a opera in Registrul partidelor politice este numai Tribunalul Bucuresti.
    (3) Datele din Registrul partidelor politice sunt considerate informatii de interes public.
    (4) Inregistrarea si radierea partidelor politice, operate in Registrul partidelor politice, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Art. 52.
    (1) Registrul aliantelor politice este instrumentul legal de evidenta pentru aliantele politice.
    (2) Prevederile art. 51 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.

    CAPITOLUL IX
    Dispozitii tranzitorii si finale
    Art. 53.
    (1) Partidele politice existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi continua sa functioneze pe baza actelor legale de inregistrare valabile la data infiintarii.
    (2) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor acesteia, urmand procedura judiciara stabilita la art. 18-21, sub sanctiunea radierii din Registrul partidelor politice.
    (3) Termenul de 6 luni pentru inscriere este un termen de decadere.

    Art. 54.
    (1) Denumirea integrala si denumirea prescurtata ale unui partid politic inregistrat legal, precum si semnele permanente folosite de acesta, incepand cu anul 1990, ii apartin de drept, daca le-a folosit primul, si nu pot fi insusite sau utilizate de alte partide politice inregistrate ulterior.
    (2) In acceptiunea prezentei legi, sintagma semn permanent inlocuieste sintagma insemnul partidului, utilizata in Legea partidelor politice nr. 27/1996.
    (3) Dispozitiile alin. (1) se aplica si aliantelor politice.
    (4) Dupa expirarea termenului prevazut la art. 53 alin. (2), partidele si aliantele politice vor utiliza numai denumirea integrala si denumirea prescurtata, precum si semnul permanent inregistrate la Tribunalul Bucuresti, atat in activitatea curenta, cat si cu ocazia alegerilor.

    Art. 55.
    Organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri li se aplica in mod corespunzator prevederile prezentei legi, cu exceptia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) si f), art. 47, 48 si 53.

    Art. 56.
    Legea partidelor politice nr. 27/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.87 din 29 aprilie 1996, cu modificarile ulterioare, se abroga, cu exceptia cap. VI - Finantarea partidelor politice.

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 26 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 77 alin. (2) din Constitutia Romaniei.


    PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
    VALER DORNEANU

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 16 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 77 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

    PRESEDINTELE SENATULUI
    NICOLAE VACAROIU


    Bucuresti, 9 ianuarie 2003.

    miercuri, 6 iulie 2011

    Votul prin corespondenta este pentru a fura alegerile

    Presedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului Romaniei, Titus Corlatean, a acuzat faptul ca actuala Putere vrea sa promoveze votul prin corespondenta, pentru romanii care locuiesc in afara hotarelor, pentru ca astfel va putea sa fraudeze alegerile. 


    "Am depus motiune, in primul rand, pentru ca legea votului prin corespondenta are o destinatie extrem de clara - obtinerea a un milion de voturi pentru PD-L. Dincolo de aceasta afirmatie a domnului Baconschi, care confirma intentia de a frauda, a cata oara, alegerile, sunt multe lucruri care vizeaza greseli, erori de politica externa sub mandatul acestei puteri", a declarat senatorul PSD, la TV Ziare.com.

    Corlatean spune ca si precedentele alegeri prezidentiale au fost fraudate in strainatate, ceea ce a inclinat balanta in favoarea lui Traian Basescu.

    El a mai acuzat si esecuri in aderarea la Spatiul Schengen, implicarea politicii externe romanesti in luptele politice interne, acordarea de sinecuri politice in diplomatie si tensionarea relatiilor cu Franta si Germania, motoarele Uniunii Europene.

    Totodata, el spune ca Opozitia e nemultumita de faptul ca "ministrul de Extern, primul ministru, seful statului au tacut rusinos la declaratii revizioniste venite din Ungaria", dar si ca acestia nu se intereseaza de romanii cetateni ai altor tari.

    "E vorba si de situatia romanilor din Ungaria, ce se intampla cu romanii din valea Timocului, din Serbia? Nu-i intereseaza, caci nu pot vota", a mai spus acesta.

    Baze de date, vot pana in zori

    Titus Corlatean a vorbit despre ceea ce considera a fi fost grave nereguli in desfasurarea votului in strainatate, pe care considera ca autoritatile si justitia le-au ascuns.

    "Sunt informatii ca multi dintre observatori au fost cumparati cu bani, sunt informatii ca s-a votat pana in zori, peste noapte s-au rasturnat rezultatele.

    Am depus foarte multe dovezi la Curtea Constitutionala, s-a vorbit de un camion cu dosare, inclusiv in tara sau ca au fost identificati oameni care au votat, desi nu erau in tara (...) Nu stim ce s-a intamplat cu ancheta penala. S-a asternut o tacere asupra miilor, zecilor de mii de sesizari", a spus Titus Corlatean, pentru la TV Ziare.com.

    Senatorul PSD spune ca nu se opune, in principiu, votului prin corespondenta, ci doar acestei variante a lui, pentru ca ar fi vorba de "promovarea fara niciun fel de rusine a unui proiect de fraudare a alegerilor".

    "Potrivit proiectului de lege, nu se doreste sa fie date publicitatii datele, nu e identificata infractiunea de fraudare - cu alte cuvinte, liber la furat", a spus Corlatean.

    El considera ca legea nu poate asigura o transparenta a votului, in conditiile acestea, caci nu va putea rezolva toate chestiunile, dand ca exemplu faptul ca un an si ceva e prea putin pentru realizarea bazei de date cu votantii romani din strainatate, operatiune pe care o considera "imposibila" intr-un timp atat de scurt.

    Titus Corlatean a mai adaugat faptul ca ingrijorarile Opozitiei vin si din cauza ca justitia din Romania e politizata si protejeaza regimul lui Traian Basescu, dand ca exemplu "socant" declaratiile sefului DNA, Daniel Morar, care nu era ingrijorat pentru ca parlamentarii au respins perchezitia informatica in calculatorul Monicai Iacob Ridzi, fostul ministru al Tineretului.

    El l-a atacat si pe ministrul de Externe, acuzandu-l ca a promovat o lege electorala, lucru fara precedent, dar si pentru nerealizarile mandatului sau.

    "E fara precedent ca un proiect de lege electorala sa fie promovat prin ministerul de Externe. (...) Cu domnul Baconschi - nu e o chestiune de ordin personal - ma deranjeaza, din punct de vedere al profesiei, ceea ce face. In primul rand, politizare, gafe, greseli de politica externa, absenta a dinamismului. Are nevoie de relatii personale - a fost ambasador la Paris, trebuia sa stabileasca relatii personale acolo", a spus Corlatean.

    Vot pe contributii, vot obligatoriu

    Senatorul PSD sustine ca declaratia presedintelui PNL, Crin Antonescu, referitoare la faptul ca ar trebui sa voteze doar romanii din strainatate, care platesc taxe in tara, ar trebui discutata.

    "De ce ar trebui concetatenii nostri din strainatate sa decida soarta celor care traiesc in tara? Suntem voci care sunt impotriva acelui sistem. Eu personal sunt in favoarea pentru ca cetatenii romani din strainatate sa poata vota (...) Sunt in favoarea faptului ca romanii din strainatate, care contribuie la un anumit efort financiar, sa poata vota", a mai declarat Corlatean.

    El spune ca si in tara regimul Basescu va incerca sa fraudeze alegerile, beneficiind de faptul ca "romanul isi accepta mult mai usor soarta."

    Intrebat daca impunerea votului obligatoriu ar fi o solutie, Corlatean s-a aratat impotriva in acest moment, considerand ca "ar fi o solutie daca romanii ar fi mai avansati din punct de vedere al constiintei civice".

    "Ar trebui sa-i sanctionam pe toti cei care nu vin la vot, pentru cei saraci ar fi greu sa si plateasca, e greu de pus in practica. In perspectiva, si eu as fi pentru obligativitatea votului".

    Cum se pot fura alegerile – metode

    Inspirat de Răzvan Popa, care povesteşte cum şi cine vrea să fraudeze alegerile mi-am adus aminte o chestiune ce mi-a povestit-o un om de la BEJ azi dimineaţă. Au dispărut 100 de buletine de vot.

    Ce poţi să faci cu 100 de buletine de vot? Ar părea că ajung doar pentru 100 de voturi pe când aceste buletine ajung pentru 100 de secţii de votare. Metoda e simplă omul partidului ia un buletin neştampilat, în ştampilează în dreptul candidatului ce trebuie să iasă. Apoi aşteaptă să vine ţiganii la urne. Ţiganului i se oferă buletinul de vot gata ştampilat, omul mai ia un buletin de la secţia de votare şi intră în cabina de vot. Acolo face schimbul şi când iese pune în urnă buletinul de vot gata ştampilat. Cel imaculat ajunge înapoi la omul partidului care îi oferă, astfel, cele două milioane de lei promise pentru vot.
    Chestiunile astea merg, în general, în zonele rurale şi cu mulţă ţigănime. Un motiv în plus să mergeţi la vot.

    Se pot fura alegerile?

    18 Noiembrie 2009



    În urma unui articol în care scriam că aproximativ 18 milioane de români pot vota, un prieten mi-a semnalat următoarea problemă. În urmă cu câteva zile, pe 1 octombrie, Biroul Electoral Central preciza că numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente - transmise de Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor - este de 18.347.397 de alegători. Curios este că Institutul Naţional de Statistică anunţa o altă cifră - 18.317.925 de alegători. Pare o problemă banală, dar diferenţa este de 29.472 alegători. Una destul de mare, mai ales când lupta se dă la mustaţă. Un finiş de fotografie, cum se spune în sport. Nu pricep de ce instituţiile statului nu se pot pune de acord asupra unor date oficiale. Din ce în ce mai des apare problema falsificării scrutinului de la sfârşitul acestei săptămâni. O problemă care există de când avem alegeri în România. Ciudat este că s-au tipărit - tot conform Biroului Electoral Central - 1.245.992 de buletine suplimentar pentru secţiile de votare speciale. Dacă mai ţinem cont că ai voie să introduci buletinele în oricare dintre cele trei urne - două pentru referendum şi unul pentru alegerea preşedintelui - aflate în sediul de votare, lucrurile se complică. Metodele de fraudă electorală - cu buletine gata ştampilate - sunt arhicunoscute. 

    Cum sondajele de opinie - cât or fi ele de exacte - dau scoruri foarte strânse, fiecare vot e important. Prevăd că duminică iar va începe sarabanda acuzaţiilor, autobuze, turism electoral. Un alt episod specific acestei ţări parcă blestemate!


    Metode de fraudare a alegerilor

    1.Suveica
    Cea mai folosită formă de furt electoral este „suveica“: „organizatorul“ - reprezentantul unui candidat - vine cu bani în buzunar şi cu buletine de vot ştampilate pe cine trebuie. El stă la colţ de stradă, iar în acest timp apar „clienţii“. Contra unei sume de bani, aceştia se duc la vot şi pun în urnă buletinul primit în afara secţiei, iar pe celălalt care-l primesc de la comisia de votare îl aduc afară. De multe ori, "organizatorul face un semn cvasi-invizibil pe buletinul de control, ca să nu-i dea omul ţeapă venind cu el înapoi. Pericolul major vine din faptul ca operaţiunea se poate repeta la infinit chiar şi cu un singur buletin de vot ştampilat pe „cine trebuie“ şi aflat iniţial în posesia „organizatorului“, daca acesta detine si o stampila. Cu ocazia asta aflati si de ce se fura stampilele.
    2.Telefonul cu camera
    Altă metodă des practicată de alegătorii care primesc bani este metoda „telefonului cu camera“. Se intra în cabina de vot cu telefon mobil cu cameră pentru fotografierea votului. După votare, alegătorul prezintă „organizatorului“ poza din care să reiasă pe cine a votat şi îşi primeşte banii.
    3.Procesul Verbal
    Metoda cu procesul verbal facut de acasa se practica mai ales in localitatile mici si izolate. Presedintele sectiei de votare are un proces verbal de numaratoare facut de acasa si nesemnat. Dupa numaratoare, se bea un pahar "in echipa",  de bucurie ca s-a terminat corvoada, si se da la semnat falsul proces verbal. Nimeni nu se uita ce semneaza, si uite-asa capata mai multe voturi cine trebuie.
    4.Ştampila
    Cauciucul de la stampila se lipeste pe palma cu un adeziv elastic, gen prenandez, iar tusiera se prinde vertical pe interiorul sacoului. Buletinele sunt stampilate in timpul numaratorii: fie cele goale cu numele candidatului, fie cele ale contracandidatului mai primesc o stampila, ca să se anuleze.
    5.Biblia
    Tot la ţară se aplică foarte uşor. Se cauta oameni saraci si credinciosi, lista de regula o da preotul care oricum spune in biserica cu cine trebuie votat. Contra a 20-50 de lei, oamenii sunt puşi să jure cu mâna pe Biblie ca vor vota aşa cum trebuie.
    de fraudare a alegerilor,  dar ele pot fi mai multe, mai mult sau mai puţin realizabile.
    6.Turismul electoral
    Este cea mai celebră metodă şi presupune plimbarea alegătorilor prin mai multe localităţi pentru a vota de mai multe ori cu acelaşi candidat. Cum autocolantele de pe cartea de identitate se curăţă uşor, oamenii pot vota şi de 10 ori într-o zi. Sigur, există riscul unui dosar penal, dar nici nu stat nu merge mai departe de amendă penală, pentru că e foarte greu să spui că ai în ţară deţinuţi politici. În plus, metoda este aplicată de cei care joacă la câştig, iar dacă câştigă, dosarul tău va fi îngropat până se prescrie fapta.
    7.Urna mobilă
    Urna mobilă se deplasează, însoţită de membrii unei comisii din secţia de votare, pentru că cei care au probleme locomotorii sau alte probleme medicale ce îngreunează venirea la secţia de votare. De multe ori, urna nici nu  ajunge la destinaţie. Îmn alte cazuri,  se spune alegătorului unde să pună ştampila.
    8.Urna mobilă schimbată
    De obicei se ştie câte persoane vor vota prin intermediul urnei mobile. După încheierea traseului, urna mobilă se pune în portbagajul maşinii cu care se deplasează cei doi membri din secţia de votare arondată şi se acoperă cu o prelată. Când se ajunge la secţia de votare, de sub prelată se scoate o urnă mobilă similară, cu buletine ştampilate anterior pe „cine trebuie”.
    9.Înlocuirea
    E o metodă mai grea, dar pe larg folosită în comune. Exemplu. X, om de afaceri şi membru al partidui Z, are 100 de angajaţi. În ziua votului, îi reţine la muncă, pentru o comandă urgentă. Transmite datele de identificare colegilor de partid din secţiile de votare, care introduc în urne 100 de buletine de vot gata completate şi semnează în fals pentru angajaţii lui X, care habar n-au că au votat.
    10.Autobuzul
    Implică scoaterea la vot a acelor oameni care ţin cu un candidat, dar nu au chef să-şi piardă ziua votând. De obicei, mobilizarea se face la pachet cu o excursie relaxantă, eventual o masă caldă, la vreun local.
    11.Buletin fără ştampilă
    Tot la ţară, unde toată lumea ştie pe toată lumea. Se oferă celor despre care se crede că vor vota cu contracandidatul, buletine de vot ce nu au aplicată ştampila de control. Normal, buletinele se anulează la numărătoare.
    12.Tipografia
    Dacă ai pile în sistem, nu e greu să afli ce fel de hârtie şi de tuş se va folosi la votare. Cum alegerea acestora s-a făcut întotdeauna pe criteriul costului scăzut, vei putea tipări câteva zeci de mii de buletine de vot la cea mai rudimentară tipografie. De introdus în urne o faci cu activul de partid: fiecare, la secţia lui, intră cu un buletin la vedere în cabina de vot şi lasă acolo câte cinci. Nu contează că la numărătoare va ieşi scandal că sunt voturi în plus: ca să nu piardă totul, partidele negociază şi scot proporţional, de la fiecare, un număr de buletine de vot. Rezultatul? Ţie ţi se scad dintr-un total umflat, lor dintr-un total diminuat.
    13.Înghesuiala
    E o soluţie pentru secţiile de vot unde candidatul tău nu are nici o şansă. Aglomerarea intrării în secţie, eventual provocare de scandal, îngreunează intenţionat exprimarea votului de către cetăţeni. Rezultatul: contracandidatul va primi mai puţine voturi.
    14.Fifty-fifty
    Buletinele nefolosite pot fi împărţite de reprezentanţii Biroului şi introduse în urnă. De obicei funcţionează în secţiile mici, unde nu sunt observatori.
    15.Maradona
    Este posibil ca, într-o clipă de neatenţie de la numărarea voturilor, anumite buletine de vot să fie mutate dintr-un teanc într-altul.
    16.Mita electorală
    Acordarea de bani (de regulă între 100.000 lei vechi – un milion de lei vechi); de plase/pachete cu produse alimentare, diverse alte promisiuni – este una dintre formele cel mai des întâlnite de fraudă electorală. De regulă sunt mituiţi alegătorii cu un nivel de educaţie redus, cei cu venituri modeste – în special persoanele care beneficiază de ajutor social – şi nu în ultimul rând pensionarii. De asemenea, categoria de alegători care poate fi mituită nu cunoaşte decât în mică măsură sau chiar deloc candidaţii şi programele lor.
    17.Comando 5
    Sute de transporturi efectuate, între localităţi apropiate, de autoturisme cu câte cinci votanţi nu bat la ochi. Merită, nu?
    18.Căpşunarii
    De regulă, mai ales în comunităţile mici, se ştiu persoanele plecate la muncă în afara graniţelor. În locul lor ar putea „vota” fie turişti electorali sau persoane cunoscute de către reprezentanţii partidelor din secţiile de votare, care anterior au intrat în posesia CNP-ului „căpşunarilor”. De regulă, asta se întâmplă dimineaţa, cu o jumătate de oră înainte de începerea votării, se introduc în urnă mai multe buletine de vot ştampilate cum trebuie. Apoi, pe parcursul zilei de vot, fraudatorii trebuie doar să semneze pe lista de vot persoanele despre care se ştie că nu vin la secţie.

    Jaful sistematic al economiei nationale romanesti din ultimele doua decenii