Poezii din strada. Asteptam comentariile celor 3 din fruntea statului (Basescu, Boc, Udrea)

Viermele si ciumpalacul

Dupa ani de suferinta
Si cu frica stransa-n oase,
Viermele si ciumpalacul
Au scos capul de prin case
Profitand  ca mult-hulitul
Ce  se credea lup de mare
A facut iarasi o gafa
Dand cu bata in salvare .
Si-ntr-o seara friguroasa
Plini de ura si de draci
Au  iesit sa protesteze
Mii de viermi si ciumpalaci
De atunci in seara-aceea
Cu steagul si cu talanga
Viermii si cu ciumpalacii
Nu cedeaza, o tin langa .
Opozitia exulta,
Furioasa ca un leu,
Profitand ca ciumpalacii
Le-au pus mingea la fileu .
La Guvern vreo patru zile
O tacere de mormant,
Stau ascunsi pe sub birouri
Si nu scot niciun cuvant .
Cand vazu ca bolovanii
Si cu focul s-au oprit
Ala-micu-nvinse frica
Si s-a pus pe turuit :
Fratilor, iubitilor
Viermilor si ciumpalaci
Daca nu mai protestati
Va dam circ, va dam colaci
Si daca ne intelegem
Eu  degraba am plecat
Sa transmit doleanta voastra
Prea-nteleptului pirat .
Cand vazu ca bate campii
Mai multi viermi si ciumpalaci
Le-au urat zile putine
Si i-au dat la mii de draci .
N-apuca sa mai vorbeasca
De frica tacu chitic
Cum tipau toti ciumpalacii
Se facuse si mai mic .
Dupa toata tevatura
Sunt si unii care rad
La butoiul plin cu miere
Cica ei ar fi la rand .
Iar la Cotroceni, lumina
Palpaie ca lumanarea,
La ferestre, cucuvaia,
Tipa :- Vreau si eu schimbarea !
Doar piratul plange-ntruna
Si da iama prin pahare
Whisky-ul tare-i tine trena
Cand la cap, cand la picioare .
Suparat nevoie mare,
Fiind  invins fara apel,
Lupul fioros, mirare,
N-a ajuns decat un miel .
Asta este soarta celor
Ce se cred etern carmaci
Cateodata ajung ,, hrana"
Pentru viermi si ciumpalaci .
Si macar de-ar intelege
Ca puterea da de dracul
Cand isi dau frateste mana
Viermele si ciumpalacul .

Tara pe ulita

de Mihnea Columbeanu la 24 ianuarie 2012 la 23:02

"A-nceput de ieri să cadă

cîte-un boc, acum a stat.

Piaţa s-a mai răzbunat

pe guvern, dar tot grămadă

-i pe-nserat.

Nu e Udrea, dar e bine –

şi Baconschi-i foarte bun.

Ne-am mai liniştit acum,

dar năvalnic vuiet vine

de pe drum.

Sînt studenţi, sînt şi suporteri,

chiar şi babe vezi scandînd.

Bugetari, oameni de rînd.

Sub pancarte vezi reporteri

înjurînd.

Ba se răscolesc şi cîinii

maidanezi, şi sar la ei.

Sus pe garduri sînt femei.

Urlă ca turbaţi bătrînii,

parcă-s zmei.

„Ce-i pe drum atîta gură?“

– „Nu-i nimic, nişte şpăgari.

I-asupresc pe bugetari.

Ca să fie dictatură,

pe cai mari.“

Unii-l iau pe Boc la ştangă,

că e sluga Celui Beat.

Îl trimit să bea pişat:

„Du-te, bă, şi fă-te mangă

la Palat!“

El degrabă-n jur chiteşte

alt ministru jos să dea.

Dar de cine să se ia?

De Elena nu-ndrăzneşte,

că-i belea!

„Uită-te la ăsta, frate,

cum se-agaţă el de post!

Nu e mic cît e de prost.

Şi-a găsit sub cinci mandate

adăpost!“

Au un nod în gît piticii,

uite-aşa, fără motiv.

Se simt vinovaţi fictiv.

Dar aici e mîna fricii

de Beţiv.

Pîn’ la urmă îşi adună

vitejia din chiloţi:

„Sîntem un partid de hoţi.

Nu ne-o smulge vijelia

chiar pe toţi!“

Şi tîrîş se-nfăţişează

la piciorul Celui Chel.

E puţin scăpat pe el,

dar îndură şi bravează,

copăcel.

„Vrei să bei?“ – „Mersi, stăpîne,

nu-ndrăznesc să deranjez.

Mulţumesc, nici să fumez.“

– „Ia un fum de-aici, bătrîne.

Mă distrez!

Şi apoi, nu-i asta viaţă?

Guvernarea merge şnur.

Ce plăceri să-mi mai procur?

Ne doare pe noi de Piaţă

drept în cur.

Opoziţia e moartă.

Demonstranţii-n stradă gem.

Eu de oameni nu mă tem.

Vrea pulimea altă soartă?

Hai să bem!“

Pare vesel Marinarul.

Dar în suflet – numai scrum.

„Ăsta m-a lăsat în drum.

Îi dau una cu paharul.

Chiar acum.

Ce să fac? Anticipate?

Şi unde-l îngrop pe Boc?

Sau mai bine fac un joc?

Să le comasăm pe toate,

la un loc!“